De același autor
Un vânt de schimbare a suflat peste Polonia, la alegerile parlamentare de duminică. Opoziția condusă de fostul premier și președinte al Consiliului European, Donald Tusk, cel care ne-a entuziasmat cu discursul său citit în limba română în sala Ateneului Român, pe 11 ianuarie 2019, pare în măsură să formeze un nou guvern. Iar Donald Tusk va fi cel mai probabil din nou prim-ministru. Rezultatele comunicate la închiderea urnelor arată că partidele din alianța tricoloră de centru-stânga – Platforma Civică, Stânga și A Treia Cale, vor avea împreună 248 de mandate din cele 460 câte are în total Dieta sau camera inferioară a parlamentului de la Varșovia, ceea ce înseamnă o majoritate confortabilă, semnificativ peste limita de 231 de mandate. De cealaltă parte, conservatorii aflați la guvernare, Partidul Justiție și Adevăr, PiS, au obținut cele mai multe mandate, 200, însă aliatul lor de extremă dreapta, Confederația, nu a obținut decât o zestre de 12 mandate, departe de așteptările care îi dădeau cel puțin de două ori pe atât. Vântul schimbării este cu atât mai mare cu cât polonezii s-au prezentat în număr foarte mare la urne – aproape 73% din electorat, cu zece procente mai mult decât în 2019.
„Pagina PiS este definitiv întoarsă”, a declarat liderul opoziției, Donald Tusk, deși afirmația trebuie nuanțată, în condițiile în care președintele Andrej Duda provine din rândul conservatorilor, iar opoziția nu dispune de majoritatea de două treimi, care i-ar permite revocarea șefului statului. Înfrângerea amară a coaliției conservatoare și prezența unui președinte conservator vor tempera în mod cert entuziasmul victoriei începând chiar cu procesul de formare a noului executiv. Pentru a aminti acest lucru, este foarte probabil ca președintele Duda să se folosească de clasarea pe primul loc a PiS pentru a-i acorda prima șansă pentru formarea unui guvern, chiar dacă șansele de a federa o coaliție majoritară sunt cvasi-nule. Intenția exprimată de prim-ministrul în exercițiu Mateus Morawiecki, cu privire la faptul că va căuta să formeze o majoritate, având în vedere clasarea pe primul loc a partidului său, ne conduce spre un asemenea scenariu. De asemenea, este probabil ca la consiliile europene să fie nevoie de două scaune pentru Polonia, atât pentru președinte, cât și pentru prim-ministru. Pe vremea tandemului Lech și Jaroslaw Kaczyński, președinte-prim ministru, când nu se punea problema coabitării ca în momentul de față, au existat situații când amândoi doreau să participe la summiturile europene.
Tribunalul Constituțional este o altă instituție-cheie aflată sub influența conservatorilor și care poate crea multe probleme viitorului executiv de la Varșovia. În plus, provocările care stau în fața coaliției de centru-stânga sunt legate și de coabitarea intereselor și obiectivelor fiecărui partid din coaliție care s-au unit, mai degrabă, numai spre a-i alunga pe conservatori de la putere. Faptul că societatea poloneză este divizată reprezintă un alt factor de care noua coaliție majoritară ar trebui să țină seama. Victoria sa s-a datorat mobilizării mai puternice în vestul și nord-vestul țării, regiuni care votează în mod tradițional pentru Coaliția Civică. Sigur că putem adăuga și faptul că anul acesta au avut drept de vot tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani, iar cei mai mulți, în proporție de două treimi, au optat pentru partidele de centru-stânga. Astfel, putem spune că pagina conservatorilor nu este definitiv închisă, că aceștia dispun de o bază semnificativă în rândul electoratului, iar rezultatul de duminică trebuie pus și pe seama erodării la putere, a oboselii determinate de criza și nevoii de schimbare.
Nu am asistat însă câtuși de puțin la o prăbușire, iar scorul obținut permite coaliției conservatoare să facă o opoziție puternică. Viitorul guvern Donald Tusk va fi dublat de această dată de un adevărat cabinet din umbră. Succesul coaliției majoritare depinde și de îndepărtarea de strategia de polarizare adoptată de coaliția de guvernământ în exercițiu. Or, Donald Tusk, de exemplu, a promis că primul text pe care îl va propune parlamentului spre adoptare, dacă ar veni la putere, va fi un proiect de lege care legalizează avortul până la a douăsprezecea săptămână de sarcină. În același timp, Donald Tusk a anunțat că toate companiile publice vor fi epurate de membrii PiS, că va suprima fondurile pentru biserică, iar concordatul cu Vaticanul va fi rediscutat sau chiar anulat. Toate aceste fapte ar oferi mai degrabă muniție conservatorilor și ar conduce viața politică poloneză într-o polemică fără sfârșit, generând tot felul de blocaje într-o perioadă în care așteptările polonezilor sunt legate de deblocarea fondurilor europene și atenuarea efectelor crizei într-un context care rămâne electoral: la anul vor urma alegeri europarlamentare și alegeri prezidențiale.
Oboseala față de polemicile inutile a fost arătată într-un mod foarte răspicat de către alegătorii polonezi, acest lucru fiind o a doua înfrângere pentru conservatori: polonezii nu au validat rezultatul referendumurilor care au fost organizate în același timp cu alegerile legislative. Doar 40% dintre alegători au participat. Ar fi fost nevoie de 50% pentru ca rezultatul lor să fie considerat valid. PiS le înaintase alegătorilor polonezi patru întrebări foarte orientate, legate de primirea migraților, de privatizări, de construirea unui zid la granița cu Belarus și de vârsta de pensionare. Or, polonezii, conservatori sau nu, nu s-au lăsat atrași pe acest tărâm populist. //
Ce scenarii se profilează
Până acum, două exit polluri arată că Lege și Justiție a pierdut majoritatea în parlament, iar președintele Andrej Duda este așteptat să numească un nou premier pentru a forma guvernul. Intenția sa, exprimată deja public, este să acorde prima șansă partidului care a primit cele mai multe voturi, adică PiS. Ceea ce poate face partidul Lege și Justiție este să ceară un vot de încredere în Parlament, chiar dacă nu are de unde să obțină majoritatea.
O analiză BBC menționează că un eșec al PiS pentru formarea guvernului va deschide calea ca parlamentul să impună noul executiv pe baza mandatelor pe care le va deține coaliția de opoziție.
Dacă și această variantă nu trece de parlament, reintră în joc președintele Duda, care are posibilitatea să propună un alt candidat, a cărui respingere ar putea duce la noi alegeri în Polonia.
Pentru coaliția de opoziție, soluția este ca președintele Duda să-l aleagă din prima pe Donald Tusk, liderul său, considerat „candidatul firesc pentru postul de prim-ministru”.
Noua Stângă, cheia pentru viitorul guvern
La o primă vedere, partidul care înclină balanța este Noua Stângă. Deținând 8,3% din voturile din camera inferioară a Parlamentului – Seim, Noua Stângă s-a poziționat, în campania electorală împotriva politicilor guvernului actual și anunțul că nu va sprijini un alt guvern PiS a venit cât se poate de firesc.
Analiștii politici atrag însă atenția că în coaliția formată în jurul lui Donald Tusk, politicile susținute de Noua Stângă nu prea au cum să se împace cu cele promovate de platforma A Treia Cale. Iar partidul lui Tusk depinde și de unul, și de celălalt pentru a forma un guvern și a îndepărta de la putere PiS, după opt ani în care a condus Polonia, intrând în dispute cu Uniunea Europeană și polarizând societatea.
Liderul Coaliției Civice, Donald Tusk, a descris votul drept cel mai important din Polonia de la căderea comunismului și vital pentru viitorul său în Uniunea Europeană. El a promis să îmbunătățească relațiile cu UE și să deblocheze 36 de miliarde de euro din fondurile UE de recuperare de după pandemia de Covid, înghețate din cauza controversatelor reforme judiciare PiS care au dus la instalarea la vârful instanțelor a unor judecători simpatizanți ai partidului de guvernământ. //
