Audieri cu probleme în PE

Votul Comisiei JURI reflectă și problemele pe care PSD și FIDESZ le au în cadrul propriilor familii politice europene, S&D, respectiv PPE.

Stefan Popescu 01.10.2019

De același autor

La 1 noiembrie, 26 de comisari își vor începe mandatele și vor coordona destinele Uniunii vreme de cinci ani sub președinția germanei Ursula van der Leyen. Este și prima Comisie Europeană fără un comisar britanic, o premieră de la aderarea Regatului Unit în 1973. Dacă atribuirea portofoliilor este definitivă, nu toți candidații propuși de statele membre își vor începe activitatea la 1 noiembrie. Aceștia trebuie să treacă testul final, numit de presa europeană marele oral, cu aluzie la examenul de intrare al candidaților la universitate. Este vorba de audierea lor de către eurodeputații comisiilor afaceri juridice și de resort. Doi dintre cei propuși l-au și picat, definitiv, în fața Comisiei pentru Afaceri Juridice. Este vorba de candidata propusă de România pentru a ocupa portofoliul Transporturilor, social-democrata Rovana Plumb, și conservatorul László Trócsányi, candidatul Ungariei la portofoliul pentru Extindere și Bună Vecinătate. Cei doi își vor putea însă continua activitatea europeană în cadrul Parlamentului European, unde au fost aleși pe 26 mai. Eurodeputații din Comisia Afaceri Juridice (JURI) și-au justificat opoziția prin faptul că cei doi erau „incapabili să exercite funcțiile lor în acord cu Tratatele și Codul de Conduită“.

Audierile candidaților vor dura până pe 8 octombrie, prin urmare, în următoarele zile, vom ști și dacă alte candidaturi cu probleme de integritate vor trece. Principala explicație a eșecului candidaților român și ungar nu trebuie însă căutată numai pe terenul integrității și codului de conduită. Ea este în primul rând politică și are rol de sancțiune la adresa forțelor politice interne care și-au asumat cele două candidaturi, PSD, respectiv FIDESZ. Votul Comisiei JURI reflectă și problemele pe care cele două formațiuni politice le au în cadrul propriilor familii politice europene, S&D, respectiv PPE. După «recuperarea» Italiei, în urma scoaterii de la guvernare a Ligii Nordului și trecerea lui Matteo Salvini în opoziție, poziția premierului ungar Viktor Orbán pe scena europeană este puternic fragilizată. Votul din Comisia JURE împotriva lui László Trócsányi este un vot sancțiune la adresa curentului populist și atitudinii Ungariei de frondă, mai ales pe dosare foarte sensibile precum cel al migrației. Respingând o candidatură din partea popularilor europeni, cutuma la nivel comunitar vrea aplicarea unei sancțiuni similare și unui candidat din partea socialiștilor europeni. Iar pentru „calificarea“ într-o asemenea postură, putem spune că planificatorii politici de la București „au lucrat din plin“. Nu numai că în ultimii doi ani și jumătate, mesajul politic al partidului de guvernământ a fost perceput ca fiind foarte aproape de cel al forțelor populiste și suveraniste din Vișegrad și Italia, dar au existat și inițiative precum plângerea penală împotriva influentului reprezentant al socialiștilor europeni, Frans Timmermans, care au slăbit și mai mult puterea de negociere la Bruxelles și au redus sensibil influența PSD și solidaritatea cu acesta în sânul propriei familii politice europene. Aceeași soartă ar fi avut-o și Italia, dacă ar fi avut un candidat susținut de Liga Nordului. Din păcate, soluția găsita de italieni - desemnarea unui fost premier socialist. dar apropiat de Macron, Paolo Gentiloni, o figură profund atașată construcției europene și cu o bună reputație de competent – nici nu a fost băgată în seamă la București. Nu a dat de gândit nimănui că viitorul comisar al României va intra în coordonarea prim-vicepreședintelui executiv al Comisiei Europene însărcinat cu politica ecologică europeană, care nu este altul decât Frans Timmermans, și, prin urmare, trebuie să fim atenți la propunerea pe care o facem.

Respingerea celor doi comisari desemnați de Ungaria și România, în urma procedurii de audiere în Comisia Afaceri Juridice, reprezintă o altă premieră. Această procedură a fost introdusă acum doi ani, deci nu a existat în cadrul procesului de desemnare a Comisiei Juncker. Ea arată creșterea influenței Parlamentului European în procesul de numire a comisarilor europeni. După audieri urmează votul în plen, care este un vot al comisiei în ansamblu, și nu al fiecărui comisar, luat individual.

Rămâne de văzut și ce se va întâmpla cu ceilalți candidați cu probleme de integritate. Propus pentru portofoliul Justiției, actualul ministru belgian al Afacerilor Externe și Apărării, Didier Reynders, a fost vizat de o anchetă pentru fapte de corupție, dar procurorii belgieni au închis dosarul cu puțin timp înainte de începerea examenului candidaturii sale de către parlamentarii europeni. Polonezul Janusz Wojciechowski este anchetat de OLAf, Oficiul European Antifraudă, într-un dosar cu privire la neregularități referitoare la decontarea cheltuielilor de călătorie în interes de serviciu. În sfârșit, candidata Franței, Sylvie Goulard, asupra căreia planează suspiciuni într-un dosar de angajări fictive și venituri ilicite. //

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2019 Revista 22