Criza din Ucraina. Europenii, între solidaritate și lecturi diferite față de aliatul american

Uniunea Europeană nu are o politică externă comună. Aceasta este prima constatare pe care criza cu Rusia o pune în evidență.

Stefan Popescu 22.02.2022

De același autor

A două constatare este legată de problemele în materie de reziliență ale Uniunii Europene și care contribuie la nuanțele din negocierile cu Moscova. Desigur, aceste afirmații nu vor să însemne că în ipoteza unei crize majore care să meargă până la invazia teritoriului aflat sub controlul Kievului, țările europene nu se vor uni în jurul marelui aliat american. Dimpotrivă, în asemenea situații Alianța Nord-Atlantică este fără fisură, dar în prezent nu suntem încă acolo, astfel încât europenii caută să se legitimeze ca interlocutori credibili în „Marele joc” dintre Occident și Rusia. De altfel, această criză a diluat sensibil liniile Brexitului, Londra coordonându-și îndeaproape intervențiile diplomatice cu marii parteneri europeni. Premierul Boris Johnson s-a întreținut în mai multe rânduri cu șefa comisiei europene, Ursula von der Leyen, iar secretara pentru afaceri externe, Liz Truss, a vorbit în repetate rânduri cu înaltul reprezentant european pentru afaceri externe. Criza din Ucraina a revelat că Marea Britanie rămâne un actor profund angajat în jocul diplomatic european, în echilibrele de putere de pe continent, chiar dacă în strategia de Britanie Globală se pune accentul pe angajamentul în Indo-Pacific. Însă stilul britanic este diferit de al continentalilor, preferând, aidoma aliatului american, linia dură față de Moscova, manifestată prin declasificarea notelor produse de serviciile de informații cu privire la intențiile militare ruse față de Ucraina și livrând Kievului arme antitanc.

Parisul și Berlinul au adoptat însă stiluri diferite, conform tradițiilor, mijloacelor dar și intereselor specifice. Parisul se află într-o logică de ocupare a spațiului lăsat liber în UE de către Marea Britanie, iar intenția de a trimite trupe în România și de a prelua conducerea grupului de luptă al NATO la Marea Neagră are în vedere și afirmarea unei prezențe europene în negocierile care privesc securitatea continentului și echilibrele de pe flancul est-european al NATO. Elitele franceze consideră criza din spațiul ex-iugoslav o adevărată traumă, întrucât a pus în evidență imposibilitatea europenilor de a-și rezolva probleme interne, aflate în inima continentului, fiind nevoie de intervenția unei puteri extraeuropene, respectiv Statele Unite ale Americii. În același timp, Franța negociază cu Rusia având în fundal orizontul sahelian, acolo unde paramilitarii din gruparea Wagner, susținuți logistic de forțele aeriene ruse, îi afectează pozițiile în sfera tradițională de interes. Totuși, Franța, aidoma Germaniei, rămâne atașată procesului Normandia, care echivalează cu autonomia Donbas-ului separatist și deci controlul rus, de facto, asupra politicii externe ucrainene. În ultima lor convorbire telefonică, Macron și Putin au convenit „să se activeze căutarea mijloacelor diplomatice” între reprezentanții „formatului Normandia”. Acest format de negocieri rezultat în urma acordurilor de la Minsk (2015) și reunind Ucraina, Rusia, Germania și Franța, în prezent ar urma să meargă în paralel cu discuțiile Rusia/NATO.

De cealaltă parte, Germania caută să își prezerve tradiționala sa politică de deschidere către Est, având în vedere reziliența sa limitată în fața dependenței față de gazul rusesc (55% din consum este important din Rusia), cât și interesele ei comerciale (Rusia se află pe locul al cincilea în clasamentul partenerilor externi ai Berlinului). Cancelarul Olaf Scholz s-a arătat mulțumit că l-ar fi convins pe omologul său ucrainean să pregătească măsuri, inclusiv legislative, care să deschidă calea pentru compromisuri, referitoare în special la viitorul statut al celor două autoproclamate republici separatiste din Donbas. Berlinul s-a arătat de altfel destul de precaut în urma știrilor alarmiste cu privire la război (deși presa germană a fost cea care a publicat cea dintâi planurile de atac ale Moscovei). „În situații de criză, cel mai rău este să faci prezumții sau să cauți să faci predicții”, a avertizat ministra germană a afacerilor externe, Annalena Baerbock.

La Conferința de Securitate de la München, șeful statului ucrainean i-a criticat pe europeni pentru nuanțele aduse în relațiile cu Vladimir Putin și în ceea ce privește perspectiva tot mai îndepărtată a posibilei aderări a țării sale la UE și NATO. Volodimir Zelensky le-a reproșat „indiferența lor complice” față de situația din Ucraina. //

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2022 Revista 22