De același autor
Sistemul francez de pensii nu este în dezechilibru. Dimpotrivă, se bucură de un excedent bugetar. Și, cu toate acestea, guvernul de la Paris a creat un Consiliu de Orientare privind Pensiile care să analizeze sustenabilitatea sistemului pe termen lung și să formuleze propuneri. Acest organism subsidiar a constatat că un ușor dezechilibru în bugetul pensiilor se va face simțit începând cu 2030-2031. Aici se află originea deciziei președintelui Emmanuel Macron de a reforma sistemul de pensii – să se prevină un dezechilibru peste 7-8 ani! O decizie pe care a anunțat- o încă din campania electorală pentru primul mandat la Élysée, în 2017. Pandemia de coronavirus și efectele sale economice și sociale, poate și dorința de a lăsa o reformă dificilă pentru al doilea mandat, când nu mai există miza realegerii, explică lunga așteptare pentru a trece la fapte. Și mai există un motiv nu mai puțin important – nevoia pentru statul francez de a avea la dispoziție mari sume de bani pentru marile șantiere de reindustrializare, de susținere a tranziției energetice și de trecere la o economie bazată pe noile tehnologii, de a asigura resurse pentru economia de război în care s-a intrat pe fondul competiției cu China și mai ales al războiului din Ucraina. De altfel, însuși președintele Emmanuel Macron se întreba, toamna trecută, „de ce să nu finanțăm școala, sănătatea și tranziția ecologică?”. „Legea de programare militară, mai mulți bani pentru spitalele noastre, pentru justiția noastră, pentru polițiștii noștri”, întărea această idee unul dintre liderii partidului prezidențial Renaissance din Adunarea Națională.
Franța are un deficit bugetar important, o datorie publică ce depășește 100% din Produsul Intern Brut și nu are aceeași marjă de manevră precum Germania, care a dispus ani de-a rândul de excedente bugetare. În sfârșit, mai există un motiv în filosofia deciziei de adoptare a acestei reforme: creșterea speranței de viață a francezilor. Aceștia trăiesc din ce în ce mai mult – peste 85 de ani femeile, aproape 80 de ani bărbații. Aproape 40.000 au atins vârsta de 100 de ani (în primele trei țări din lume în privința numărului de centenari).
Să vedem acum și ce anume prevede proiectul de lege a pensiilor. Întâi de toate, mărirea vârstei de pensionare, de la 62 în prezent la 64 de ani în anul 2030. Această mărire ar urma să fie progresivă – câte patru luni în fiecare an. Reforma mai prevede majorarea pensiilor mici, care trebuie să fie cel puțin 85% din valoarea salariului minim pe economie (SMIC), ceea ce înseamnă 1200 de euro. Toate categoriile ar fi vizate de mărirea vârstei de pensionare, cu excepția salariaților Operei din Paris, ai Comediei Franceze (teatrul național), profesiunilor liberale, avocaților și a marinarilor. Mărirea vârstei de pensionare privește și unele categorii cu regim special, cu alte cuvinte cele care beneficiază în prezent de posibilitatea unei pensionări anticipate (salariații din industriile gaziferă și de electricitate, cei din transportul public local, ai Băncii Franței). Textul de lege este mult mai amplu și prevede și crearea unui fond special pentru finanțarea unor măsuri de prevenție și de îngrijire pentru cei care exercită meserii dificile, inclusiv instituirea unei cote suplimentare pentru pensiile mamelor.
Totuși, economiști prestigioși, precum Thomas Piketty, s-au alăturat valului de critici la adresa proiectului de reformă. Autorul celebrului tratat „Capitalul în secolul XXI” consideră că, dacă bugetul pensiilor se ridică în prezent la 14% din PIB, acesta s-a stabilizat și chiar s-a diminuat în ultimii ani, ceea ce înseamnă că în acest moment reforma pensiilor nu reprezintă o prioritate.
Textul a stârnit critici virulente din partea sindicatelor și a partidelor de opoziție, deși la sfârșitul anului trecut guvernul a organizat ample consultări cu toate părțile interesate. Partidele de opoziție au sesizat un moment unic pentru fragilizarea președintelui Emmanuel Macron și poate chiar șansa de a provoca alegeri anticipate, într-un context de mari nemulțumiri. Cu excepția partidului de dreapta, Les Republicains, favorabili reformei și în mod tradițional apropiați de mediile patronale. De altfel, biroul din Nisa al liderului partidului Republicanii (LR), Eric Ciotti, a fost vandalizat. Votul deputaților LR este decisiv în moțiunile de cenzură de luni seara, depuse de partidul doamnei Le Pen (Rassemblement National) și de grupul deputaților independenți (LIOT), împotriva guvernului care și-a angajat responsabilitatea pe proiectul de reformă a sistemului de pensii. Grupul de stânga, NUPES, condus de Jean-Luc Melenchon, nu a dorit să depună moțiune alături de partidul doamnei Le Pen, preferând sesizarea Consiliului Constituțional. Aceste bariere ideologice ar putea salva proiectul de reformă al lui Emmanuel Macron. În teorie, este greu de crezut că inițiatorii moțiunilor ar reuni 287 de voturi, câte ar fi necesare pentru căderea guvernului condus de Elisabeth Borne. Totuși, trecerea acestei reforme se va face cu prețul fragilizării puternice a coaliției prezidențiale și mai ales a partidului prezidențial, alături, desigur, de cota de popularitate foarte scăzută care, de regulă, atrage după sine o remaniere și chiar o schimbare de guvern.
Aceste dezbateri și convulsii sociale sunt totuși expresia unei democrații solide, a unei societăți vii, a unui tineret cu conștiința socială, a unor oameni politici (Emmanuel Macron, Elisabeth Borne) care nu ezită să ia măsuri nepopulare, să meargă contra curentului pentru o idee superioară. /
