Republica Moldova, în centrul atenției

Noua politică a Franței spre Est, resetarea politicii orientale a Germaniei sunt factori favorizanți pentru Republica Moldova.

Stefan Popescu 20.12.2022

De același autor

2022 putem spune că a fost anul Republicii Moldova. Afirmația poate părea surprinzătoare, în condițiile în care mica republică dintre Prut și Nistru resimte din plin consecințele războiului din Ucraina, iar deznodământul acestuia este încă incert. Totuși, pentru prima dată în existența ei de la proclamarea independenței în 1991, niciodată Moldova nu a beneficiat de o așa atenție binevoitoare din partea puterilor occidentale. În plus, „astrele par aliniate”, cu un președinte și un guvern conștienți de importanța momentului istoric și simpatizați de Occident. Parisul a devenit pentru președinta Maia Sandu o destinație obișnuită, aceasta fiind în decurs de un an de patru ori în Franța, aspect cu totul excepțional. O asemenea frecvență a întrevederilor cu președintele francez se întâlnește numai în cazul cancelarului german sau al omologilor săi din alte mari puteri, nicidecum cu șeful unui stat mic, aflat la marginile Europei. Iată însă că războiul din Ucraina a adus un interes occidental pentru marginile Europei, în sensul întăririi acestora și al ancorării ferme la lumea euro-atlantică. Anul 2022 se încheie cu eșecul operațiunii de înaintare a forțelor ruse spre Odessa, care ar fi creat posibilitatea unei frontiere comune ruso-moldovenești – un scenariu de coșmar pentru Chișinău. Cei 1500 de militari ruși staționați în Transnistria, în pofida unor neliniști, nu aveau capacitatea necesară de a se lansa în operațiuni militare contra Ucrainei, care ar fi prezentat pericolul extinderii conflictului și în Moldova.

 Să spunem și că Bucureștiul a început să fie ceva mai activ în direcția rezolvării problemei infrastructurilor de transport rutiere, portuare, energetice, desigur pentru a răspunde în primul rând enormei frustrări a cetățenilor români, dar perspectivele ameliorării conectivității României cu restul Europei și cu Ucraina se vor repercuta în mod pozitiv și asupra Republicii Moldova. Cu atât mai mult cu cât puteri occidentale precum Franța au anunțat că doresc să facă din România un hub pentru reconstrucția Ucrainei. Să amintim și participarea Moldovei la Eurovision – piesa care a reprezentat Moldova, de mare succes, a avut o tematică unionistă și a făcut mult pentru a apropia societățile de pe cele două maluri ale Prutului. Astfel, 2022 reprezintă o adevărată piatră de hotar în evoluția statalității moldovenești, care poate însemna sfârșitul tranziției post-sovietice.

Să revenim însă la cea de-a treia conferință ministerială de la Paris a platformei de susținere a Republicii Moldova (21 noiembrie). Pentru cine a parcurs agenda reuniunii și cele convenite, se observă demararea unui proces de consolidare a situației energetice a Republicii Moldova, în sensul conectării sale la rețelele de transport europene, asistență tehnică și financiară pentru reforma administrației publice, cu accent pe gestionarea finanțelor publice. Prezența a nu mai puțin de 36 de state și a 15 organizații internaționale reprezintă o mărturie a interesului solid pentru Moldova. România, în calitate de copreședinte al platformei, are datoria de a consolida acest interes, în sensul includerii Moldovei în planurile de reconstrucție a Ucrainei și de ameliorare a legăturilor de transport ale acesteia cu Uniunea Europeană. Ar fi momentul ca unele companii de stat românești să formuleze planuri de dezvoltare care să includă și Republica Moldova, în domeniul energetic, de transport, bancar. Toate acestea sunt posibile, dincolo de datoria pe care o avem în fața Istoriei. Să amintim și prezența președintei Maia Sandu în marja reuniunii de la Paris, la un dineu-dezbatere găzduit de influentul Thierry de Montbrial, una dintre cele mai strălucite minți în relații internaționale ale Franței, fondatorul Institutului Francez de Relații Internaționale, cel mai influent think tank francez în domeniu. Este vorba de o socializare fără precedent, care consolidează interesul Parisului pentru Chișinău. Noua politică a Franței spre Est, resetarea politicii orientale a Germaniei sunt factori favorizanți pentru Republica Moldova.

Anul 2023 se anunță astfel promițător. Chișinăul va găzdui prima mare reuniune internațională – cel de-al doilea summit al Comunității Politice Europene. Acest eveniment va oferi o vizibilitate excepțională pentru autoritățile de la Chișinău, un moment de deschidere în primul rând pentru societatea din stânga Prutului. Una dintre importantele bătălii se dă tocmai în interiorul societății moldovenești și pentru stabilitatea puterii pro-europene de la Chișinău. Lupta împotriva corupției și mai ales a dezoligarhizării structurilor statului, a neutralizării agenților de influență ai Rusiei depinde de menținerea constantă a interesului occidental și de asistența financiară care să întărească percepția cu privire la buna direcție a țării. De asemenea, această asistență occidentală este esențială pentru a limita efectele economice ale războiului din Ucraina, care au dus la o inflație de 35%, un adevărat record european. Prețurile energiei pun o extraordinară presiune pe o populație și așa sărăcită, metrul cub de gaz având șapte creșteri de anul trecut și până în prezent. Anul trecut, 52% din populația moldovenească răspundea că țara merge în direcția cea bună. Recent, la un sondaj similar, numai 22% dădeau același răspuns, ceea ce înseamnă un recul considerabil.

O miză pentru autoritățile de la Chișinău este și comunicarea rezultatelor. Decizia Uniunii Europene din 23 iunie de a recunoaște calitatea Republicii Moldova de țară candidată reprezintă și o recunoaștere a calității de interlocutor serios al puterii de la Chișinău. În acest context al războiului informațional, închiderea celor șase posturi de televiziune rusofone arată totuși o anumită încredere și siguranță de sine a autorităților de la Chișinău. Dar sondajul în cauză arată că populația este mai puțin interesată de acordul de țară candidată decât de problemele vieții cotidiene – creșterea prețurilor, veniturile mici. Această situație economică excepțională reprezintă un test în primul rând pentru capacitatea Uniunii Europene de a oferi o asistență eficientă pentru cetățenii Republicii Moldova. Un asemenea succes ar reprezenta principala armă de neutralizare a celor două entități care privesc spre Moscova – Transnistria și Găgăuzia. 

 Acum este momentul favorabil decuplării energetice și economice a Moldovei de spațiul ex-sovietic, iar Uniunea Europeană are capacitatea de a asuma acest lucru pentru un teritoriu locuit de 2,5 milioane de cetățeni. 

Principala amenințare pentru Republica Moldova nu vine pe cale militară (chiar dacă traversarea spațiului său aerian de rachete rusești a arătat vulnerabilitatea sa și expunerea față de conflictul din țara vecină), ci pe cale economică (blocarea Odessei – principala poartă pentru comerțul exterior moldovenesc, creșterea prețurilor la energie și problemele de aprovizionare cu energie, agravate de distrugerea infrastructurilor energetice ucrainene) și pe terenul informațional. Momentul istoric este însă favorabil și nu trebuie pierdut de puterile occidentale. //

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22