Resetarea relației dintre Statele Unite și Uniunea Europeană

Schimbarea de atmosferă a reușit, voința de cooperare a SUA a fost bine primită la Bruxelles, inclusiv cooperarea în combaterea pandemiei și a efectelor sale și în domeniul tranziției ecologice.

Stefan Popescu 30.03.2021

De același autor

Primăvara din acest an ne-a adus și mult-așteptata relansare a relațiilor transatlantice. Recenta reuniune la nivel înalt a președintelui american Joseph Biden cu cei 27 de omologi din Uniunea Europeană este o primă dovadă a atenției pe care acesta vrea să o acorde reconstrucției unei relații care a avut mult de suferit în ultimii patru ani. Este o adevărată premieră în ultimul deceniu, singurul președinte american invitat la un summit european fiind Barack Obama în 2009. Acest lucru trădează și așteptările mari din partea europenilor de la noua administrație. De altfel, nici președintele Biden nu a pierdut nicio ocazie, atunci când a avut de evocat subiecte de politică externă, să facă referiri la necesitatea coordonării cu aliații SUA din Europa, dar și din Asia-Pacific. Chiar și mesajele dure în direcția Federației Ruse au avut și acest dar de a arăta intenția americană de a rămâne angajată pe flancul estic al NATO, de a-i asigura pe aliații est-europeni.

Un peisaj complicat

Sigur că relansarea relațiilor americano-europene nu pleacă de la zero și nici nu înseamnă colmatarea unor diferențe structurale dintre cele două maluri ale Atlanticului. Peisajul strategic european este fragmentat, chiar dacă nimeni nu vrea să renunțe la NATO, iar unele strategii industriale europene prezintă riscul distanțării și mai mult de SUA. Uniunea Europeană însăși are nevoie să își clarifice în interior cum se poziționează față de China și Rusia, dacă va încerca o construcție comună ori va avansa în „geometrii variabile”. Există și unele nemulțumiri vechi americane față de europeni precum efortul insuficient în materie de apărare și care se va regăsi cât de curând pe agenda comună de discuții. Biden a evocat la summitul european și subiectul mai puțin plăcut al cooperării Germaniei cu Rusia în domeniul energetic, dar și acordul global comercial între UE și China, încheiat tot sub auspicii germane. Nevoia de reguli comune pentru a împiedica China să aibă acces la acele tehnologii în care țările occidentale înregistrează avans a fost un alt aspect abordat de președintele american și unde atât Washingtonul, cât și Bruxelles-ul pot face progrese. În orice caz, operațiunea de schimbare de atmosferă a reușit, voința de cooperare a SUA a fost receptată și bine primită, inclusiv cooperarea în combaterea pandemiei și a efectelor sale și în domeniul tranziției ecologice. Pe culoarele de la Bruxelles s-a evocat și posibilitatea ca președintele Biden să fie invitat, de acea dată în carne și oase, la viitorul summit european din iunie, poate 11-13, în marja summit-urilor NATO și G7, de la capătul președinției portugheze a Consiliului UE, unde se vor lua în discuție relațiile cu Turcia.

O nouă abordare

Iată că noua abordare a președintelui american a adus deja un alt fel de atmosferă și un dialog permanent care vor îmbunătăți mult lucrurile. O primă dovadă concretă a fost suspendarea reciprocă pentru următoarele patru luni a sancțiunilor comerciale generate de conflictul subvențiilor către cei doi constructori de avioane, Airbus și Boeing. Totul a fost posibil după prima convorbire telefonică între președintele Biden și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la început de martie. Vizita de la Bruxelles a secretarului de stat american Antony Blinken (24 martie) a fost un alt semnal puternic dat către aliații europeni, traumatizați de pozițiile dure ale precedentei administrații. „Știm că aliații noștri au o relație complexă cu China, care nu se va alinia întotdeauna perfect cu a noastră și Statele Unite nu își vor forța aliații să facă o alegere, noi sau ei”. O declarație care ia în calcul peisajul fragmentat din UE, dar care înseamnă și o recunoaștere a existenței unor interese specifice europene. Totuși, nu putem să nu remarcăm revenirea cuvântului „Occident” în comunicarea de la Casa Albă sau de la Departamentul de Stat, ceea ce înseamnă clar că Statele Unite înțeleg identitatea de bază cu UE în momentul în care aceasta din urmă a definit China „rival sistemic” și înțeleg să exploateze acest lucru. Folosirea acestui termen are o conotație geopolitică, fiind o recunoaștere a existenței unui „bloc occidental”, chiar în condițiile existenței unor falii interne. Chiar destinația europeană a secretarului de stat american, principala capitală a UE, Bruxelles, reprezintă un semnal în sine după ce vechea administrație desconsidera instituțiile comunitare, preferând dialogul bilateral cu marii actori ai uniunii.

În concluzie, se observă un nou mod ofensiv al diplomației americane, un mod pe care prea puțini din UE îl așteptau. Joe Biden și-a asumat mai repede și cu mult mai multă energie decât ne așteptam calitatea de lider al lumii occidentale. Totuși, trebuie remarcat că UE nu este invitată la conferinta internațională a donatorilor privind Afganistanul, organizată de SUA, în condițiile în care țările europene au trimis soldați și se numără printre donatori – o dovadă a faptului că și actuala administrație nu își face iluzii cu privire la capacitatea ansamblului comunitar de a fi un pol geopolitic. //

Prima conferință de presă a președintelui Joseph Biden a depășit așteptările. Organizată la aproape două luni de la instalarea în Biroul Oval, evenimentul a pus în evidență calitățile umane, echilibrul și cunoașterea profundă a dosarelor. Caietul cu notițe pe care președintele își arunca din când în când ochii arată un moment bine pregătit, dar și seriozitatea și implicarea personajului care și-a anunțat primele priorități ale mandatului. Pe primul loc se află gestionarea epidemiei, președintele anunțând și primul succes, cele 100 de milioane de persoane vaccinate în primele 58 de zile de mandat și obiectivul ca în cea de-a suta zi să se ajungă la 200 de milioane. Un ritm alert, care arată că președintele nu are timp de pierdut. Programul ambițios de relansare economică, de 1.900 de miliarde de dolari, echivalentul PIB-ului Italiei, se înscrie în aceeași logică a folosirii cât mai bune a timpului și de a răspunde așteptărilor oamenilor, dar și nevoii de a reconstrui economia mai durabil. Și tot în aceeași logică trebuie interpretat și modul său direct și sincer de a aborda subiectele, inclusiv cele mai delicate, precum gestionarea fluxurilor migratorii dinspre America Latină. Mesajul dat de Biden a fost că SUA nu pot acționa oricum, că statutul țării, tradițiile și valorile pe care le încarnează îi impun depășirea demersurilor simpliste și lipsite de umanitate. Președintele a evocat necesitatea de a acționa asupra cauzelor profunde ale fenomenului migratoriu, în cooperare și solidaritate cu țările de emigrație. În politica externă, aceeași franchețe: retragerea din Afganistan, dar nu la 1 mai, așa cum anunțase în mod nerealist predecesorul său, și competiția cu China, care se va da în special în domeniul tehnologiilor de vârf. Concertarea cu aliații tradiționali din UE și din Asia-Pacific a fost de mai multe ori evocată, președintele american arătând că miza istorică a deceniilor care vor veni nu ține numai de conservarea poziției dominante a SUA pe mapamond, ci de a reușitei unei democrații în fața unei dictaturi.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22