Scuzele Berlinului și tensiunile germano-poloneze

Varșovia își afirmă decomplexat interesul de a deveni placa turnantă a prezenței militare americane în Europa.

Stefan Popescu 03.09.2019

De același autor

La 80 de ani de la începutul celui de-Al Doilea Război Mondial, președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, a cerut iertare polonezilor. Ceremonia a avut loc în chiar locul unde au căzut primele bombe germane, în orășelul situat acum în inima Poloniei, Wielun. La 1 septembrie 1939, acesta era situat la frontiera cu Germania, dar, după 1945, a ajuns aproape în centrul țării în urma acordării a 100.000 kmp din teritoriul german drept compensație pentru anexarea de către URSS a cca 175.000 kmp din regiunile situate la Est de Bug (care, la rândul lor, fuseseră anexate de Polonia în urma războiului cu Rusia sovietică din 1919-20). Gestul președintelui german nu a putut disimula tensiunile dintre cele două țări care nu au reușit să pună bazele unei reconcilieri de tipul celei franco-germane. Iar acest lucru în ciuda faptului că Germania rămâne de departe cel mai important partener economic (60 de miliarde de euro de schimburi comerciale, făcând din Polonia al șaselea partener al Germaniei) și cel mai mare investitor. Însă memoria celui de-Al Doilea Război Mondial este încă vie, iar puternica cooperare germano-rusă nu face decât să alimenteze vechiul complex polonez al încercuirii, să mențină vie memoria pactului Ribbentrop-Molotov.

Proiecte controversate precum Nord Stream II și distanțarea Berlinului de Washington alimentează temerile poloneze și accentuează apropierea de SUA, apropiere justificată de altfel și de situația geografică a Poloniei, de frontieră a NATO și vecină directă a Rusiei. Ideea că Germania trebuie să plătească pentru imensele distrugeri cauzate Poloniei (în urma războiului, Polonia a pierdut aproape 20% din populație, i-a fost distrusă peste 80% din infrastructură și ruinată aproape toată industria, Varșovia a fost rasă de naziști) este repusă adesea pe tapet și reprezintă și o temă de campanie electorală. Nu mai puțin de 800 de miliarde de euro sunt avansate de polonezi Germaniei, care se teme că orice bunăvoință pe acest subiect ar deschide o adevărată cutie a Pandorei – Grecia, altă țară grav marcată de ocupația nazistă solicită despăgubiri în valoare de 270 de miliarde de euro. Însuși președintele polonez Andrej Duda, care la 1 septembrie saluta o nouă etapă în reconcilierea polono-germană, declara anul trecut într-un interviu din Bild„plata reparațiilor rămâne un capitol deschis“.

Însă revendicările poloneze ascund și acomodarea dificilă a Varșoviei cu poziția politică centrală a Germaniei în Uniunea Europeană și percepția reflexelor imperiale la Varșovia ale deciziilor luate în cuplul franco-german. Acest lucru a fost sesizat la Berlin, nu degeaba ministrul de Externe german Heiko Maas declara recent că Poloniei trebuie să i se asigure mai multe responsabilități în Uniunea Europeană. Pentru moment, putem constata numai că trilaterala franco-germano-poloneză instituită încă din 1991 sub numele de Triunghiul de la Weimar își așteaptă încă punerea în valoare. În concepția diplomației franceze, această formă de cooperare ar fi permis Parisului să echilibreze parțial angajamentul Germaniei în Estul UE. Însă Varșovia a preferat Washingtonul. Acest lucru se manifestă mai ales în sfera securității, unde Varșovia își afirmă decomplexat interesul de a deveni placa turnantă a prezenței militare americane în Europa (de altfel, invitatul de onoare al comemorării a 80 de ani de la începutul războiului a fost vicepreședintele SUA, Mike Pence). Autoritățile poloneze nu au ezitat să declare că țara lor este cea mai bună variantă în eventualitatea relocării zecilor de mii de militari americani prezenți în Germania. Intrarea Poloniei în programul F35 este un semn clar că Varșovia nu va fi un susținător al autonomiei strategice europene, alături de Paris și Berlin. Pe teren energetic, apropierea cu Washing­tonul se manifestă prin achiziționarea de gaz lichefiat din Statele Unite, pe care Varșovia își propune să îl ducă și pe piața ucraineană. Pierderea unei funcții cu vizibilitate pentru polonezi și est-europeni în general în cadrul UE va accentua sentimentul marginalizării politice și necesității de a compensa acest lucru prin întărirea cooperării cu Washingtonul. Un eveniment co-organizat în februarie de Polonia și Statele Unite la Varșovia a fost trecut cu vederea de presa românească: o conferință coprezidată de șefii diplomațiilor americană, Mike Pompeo, și poloneză, Jacek Czaputowic, dedicată situației din Orientul Mijlociu, într-un moment în care între Washington și vest-europeni există un dezacord major cu privire la acordul nuclear cu Iranul. Iată cum, la Varșovia, memoria istorică și geopolitică se întrepătrund și trasează conturul unei Uniuni Europene cu viteze multiple. //

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

CELE MAI CITITE

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2019 Revista 22