De același autor
Prima vizită de stat la Washington de la instalarea administrației Joseph Biden are loc între 30 noiembrie și 2 decembrie, iar oaspetele este, potrivit tradiției, președintele francez Emmanuel Macron. Alegerea administrațiilor americane de a începe cu Franța nu este deloc întâmplătoare. Are un conținut simbolic, întrucât Franța este cel mai vechi aliat al SUA, iar legăturile au fost foarte apropiate de-a lungul istoriei. Mai trebuie amintit că intervenția militară a lui Ludovic al XVI-lea a făcut posibilă înfrângerea Angliei și obținerea independenței celor treisprezece colonii nord-americane, act consfințit la Castelul Versailles la data de 3 septembrie 1783? Sau că planurile capitalei federale Washington i se datorează inginerului civil și arhitect Pierre Charles l’Enfant? Dar dincolo de această istorie intimă, marcată desigur și de anumite „neînțelegeri de familie”, izvorâte din faptul că Franța se consideră un pol distinct al lumii occidentale, prezentul este cel care contează, interesele celor două puteri. Există o complementaritate recunoscută și apreciată atât la Washington, cât și la Paris, puțini fiind aliații SUA care să poată coopera pe o paletă completă de dosare globale, de la Ucraina, Africa, Orientul Apropiat și Mijlociu, Caraibe, Indo-Pacific și, nu în ultimul rând, spațiul extra-atmosferic. Astfel, agenda președinților Macron și Biden este foarte încărcată.
Dar să reamintim și faptul că vizita de stat reprezintă vârful protocolului diplomatic și al relațiilor bilaterale. Ea va debuta la cimitirul militar Arlington, unde președintele Macron va depune o coroană la mormântul eroului necunoscut și unde șeful statului francez va saluta memoria lui Pierre Charles l’Enfant. După-amiaza zilei de 30 noiembrie va fi dedicată cooperării în domeniul nuclear civil, Statele Unite și Franța fiind cele mai mari puteri nucleare civile. Nu mai puțin de patru miniștri ai cabinetului de la Paris vor lua parte la discuții. Seara va fi dedicată unei cine informale ale celor două cupluri prezidențiale, o dovadă a importanței socializării vârfurilor politicii dintre două țări.
Ziua următoare, 1 decembrie, are însă cea mai mare însemnătate politică, președintele francez fiind întâmpinat la Casa Albă cu garda de onoare și lovituri de tun și numeroși invitați la garden party de pe South Lawon (peluza de sud). Apoi, cei doi șefi de stat vor purta discuții în Biroul Oval. De la Casa Albă, președintele Macron se va deplasa la Departamentul de Stat, unde prânzul de lucru va fi oferit de vicepreședinta Kamala Harris, în prezența secretarului de stat Anthony Blinken, perfect francofon și apropiat de mediile politice franceze. Apoi, președintele se va deplasa la Capitol unde îi va întâlni pe șefii celor două camere ale Congresului. Seara se va încheia cu dineul de stat de la Casa Albă, la care vor lua parte câteva sute de invitați, mai mulți miniștri ai celor două guverne, parlamentarii cei mai proeminenți, marii patroni francezi și americani (președintele Macron a luat în delegație 19 mari CEO, începând cu miliardarul Bernard Arnaud), personalități științifice (spaționauții Thomas Pesquet și Sophie Adenot) și culturale (marele scriitor american Douglas Kennedy, considerat una dintre cele mai apropiate personalități culturale americane din Franța).
Dar vizita președintelui Macron este și una de normalizare a relațiilor, după tensiunile din Indo-Pacific (Parisul și-a retras pentru câteva zile ambasadorul nemulțumit de pactul SUA-Marea Britanie și Australia, AUKUS). Pentru Paris, ca și pentru Washington, afacerea AUKUS este deja închisă, iar ambasadorul Philippe Etienne (care a avut unul dintre primele sale posturi la București), unul dintre cei mai experimentați diplomați francezi cu gradul diplomatic de ambasador (Parisul nu are mai mult de o duzină de diplomați activi cu acest rang…) este pe toate fronturile pentru dezvoltarea unei cooperări „fără limite”. Cu atât mai mult cu cât dislocarea strategică a cuplului franco-german impune Parisului compensarea printr-o și mai mare apropiere de Washington. De asemenea, președintele francez va căuta să își convingă partenerii americani că strategia lor de repatriere a industriilor implicate în tranziția energetică să ocolească Franța, va aborda delicatul subiect al subvențiilor acordate exclusiv pentru automobilele electrice produse pe sol american (spre deosebire de europeni, care acordă prime la achiziție, indiferent de producător), prețurile considerate prea piperate la gazul lichefiat american, dar vor fi și subiecte pozitive, despre cooperarea spațială, unde Centrul Național francez al Cercetării Științifice cooperează cu NASA în cadrul misiunii ARTEMIS, evident despre cooperarea pe dosarul Ucraina, strategia în Indo-Pacific și poziționarea față de China, menținerea programelor de interoperabilitate militară (Parisul și Washingtonul au semnat recent un acord de cooperare a marinelor militare), cooperarea în diplomația climatică și pentru prezervarea biodiversității.
Un dosar mai puțin obișnuit pentru cititorul român este Francofonia. Pe 2 decembrie, în ultima zi a vizitei, Emmanuel Macron se va deplasa la New Orleans (Nouvelle Orléans), capitala Louisianei, unde va discuta cu primarul și guvernatorul lansarea unui fond de investiții pentru dezvoltarea învățământului în limba franceză, atât la nivel secundar, cât și universitar, dar și investițiile franceze în zonă, care sunt foarte importante (inclusiv unul dintre cele mai mari terminale de export LNG de pe teritoriul SUA). //
.jpg)
