De același autor
Recentul turneu est-european al secretarului american al apărării Lloyd J. Austin III (18-20 octombrie) s-a desfășurat pe fondul degradării relațiilor cu Federația Rusă, al atmosferei de Război Rece, în ciuda unor semnale care arătau continuarea dialogului. Cu o săptămână înainte, subsecretara de stat pentru Afaceri Politice, Victoria Nuland, numărul 3 în ierarhia Departamentului de Stat, s-a aflat vreme de două zile la Moscova, unde a făcut un adevărat tur al responsabililor ruși cu relațiile cu Statele Unite, Ucraina, controlul armanentelor, vizită considerată de Kremlin drept „utilă și constructivă”. Totuși, speranțele au fost rapid spulberate de expulzarea mai multor diplomați ruși de la misiunea pe lângă NATO, urmată de închiderea acesteia de către Rusia. În chiar ziua închiderii misiunii permanente a Rusiei, secretarul american al apărării își începea turneul în mai multe state de pe malul Mării Negre, o regiune care nu a mai fusese vizitată de vreun înalt oficial de la Pentagon din 2014. Prin vizitarea Georgiei și Ucrainei – state partenere NATO și a României, membru al alianței din 2004, de către generalul în retragere Lloyd J. Austin, Washingtonul a dorit să dea un semnal atât în direcția Rusiei, dar și a partenerilor regionali. Aceasta, în condițiile în care există întrebări cu privire la angajamentul Statelor Unite în regiune având în vedere prioritatea acordată spațiului indo-pacific și nevoii de resurse tot mai mari în competiția cu China, prioritate materializată în septembrie prin alianța încheiată cu Marea Britanie și Australia (AUKUS). În plus, există o anumită dezamăgire, mai ales la Kiev, cu privire la ridicarea sancțiunilor americane la adresa Nord Stream 2, care a complicat și mai mult situația geostrategică a Ucrainei. De asemenea, atât Kievul, cât și Tbilissi sunt dezamăgite de ezitările Alianței Nord-Atlantice de extindere, de lipsa unei perspective clare cu privire la o eventuală integrare. Interesant este faptul că Turcia a lipsit din turneul secretarului american al apărării, deși este cel mai important membru al alianței nord-atlantice de la malul Marii Negre și acest lucru în condițiile în care Washingtonul a fost foarte activ în ultima vreme pe relația cu Grecia, semn că există o anumită repoziționare pe aliniamentul Marea Neagră-Mediterana Orientală. Am putea spune chiar o anumită resemnare în ceea ce privește capacitatea Turciei de a participa la construcția unei contraponderi regionale la Rusia. Mesajul de angajament al administrației democrate la frontierele cu Rusia trebuie văzut și în contextul nemulțumirii existente în zona republicană din Senat cu privire la ridicarea sancțiunilor pe Nord Stream 2, catalogate drept „un cadou de multe miliarde de dolari pentru Rusia”, după spusele senatorului republican Ted Cruz, care folosește acest argument și pentru a bloca numirile de ambasadori. Până în prezent, numai o singură nominalizare de ambasador (pentru Mexic) a trecut de votul senatorilor, din cele 59 propuse de președintele Biden. Prin mesajele date la Tbilissi, Kiev și București, șeful Pentagonului transmite și un mesaj către senatul american.
Turneul șefului Pentagonului ne mai arată că Marea Neagră își păstrează interesul pentru SUA prin calitatea de anexă a Mediteranei Orientale, cele două mări constituind un spațiu unificat, aflat la contactul dintre Orientul Mijlociu, Europa și Africa, dar mai ales fereastra principală de proiecție a puterii ruse. Există o legătură evidentă între Crimeea, bazele din Siria și prezențele avansate din Libia, Republica Centrafricană și Mali. Toate acestea sunt motive pentru care Statele Unite ale Americii vor continua să își consolideze influența în acest spațiu de contact cu Rusia prin investiții suplimentare în Grecia, țară-pivot a prezenței NATO în regiune, prezența consolidată din România, dar și prin continuarea cooperării pe linia organismelor militare și securitare din Georgia și Ucraina. La București, oficialul american a dat semnalul în direcția unei cooperări mai robuste între statele membre și cele partenere NATO de la Marea Neagră, ceea ce poate reprezenta o nișă ce poate fi exploatată de diplomația română pentru creșterea profilului regional al țării noastre.
Să mai spunem, în ceea ce privește strict România, că vizita secretarului american al apărării este și prima bilaterală cu un oficial important al noii administrații instalate la Washington pe 20 ianuarie și, prin urmare, depășește semnificația dialogului pe teme de securitate și de apărare. Discuțiile cu partea română au fost importante și în contextul ministerialei NATO de la Bruxelles (21-22 octombrie), care a încheiat, de altfel, turneul european al secretarului american al apărării și al evoluțiilor care se prefigurează pe tema noului concept strategic al alianței, dar și tendințelor unor state membre de a promova un pilon european al apărării. De altfel, generalul Austin a avut discuții în marja reuniunii de la Bruxelles cu ministrul francez al apărării, Florence Parly, care se înscriu în pregătirile întâlnirii dintre președinții Emmanuel Macron și Joseph Biden la Roma, la finele acestei luni.//
