Valul populist nu a avut loc

Alegerile europarlamentare din 26 mai au aratat ca partidele populiste nu mai reprezinta singurele supape ale uzurii partidelor traditionale si ale frustrarilor electoratului.

Stefan Popescu 29.05.2019

De același autor

Contrar mesajelor alarmiste din perioada premergatoare alegerilor europene, valul populist nu a avut loc. Avansul principalelor forte politice care pot fi incadrate in acest curent ideologic este real, dar inca limitat. Tendinta de crestere este prin urmare moderata, iar aceste partide trebuie sa mai astepte momentul in care vor putea influenta regulile jocului. Chiar daca in Franta, Le Rassemblement national si-a adjudecat prima pozitie, la o distanta mica de partidul de guvernamant (La République en marche) totusi fortele pro-europene luate impreuna au inregistrat un scor net superior. In perspectiva unor alegeri parlamentare, populistii francezi nu au capacitatea de a obtine suficiente voturi pentru a guverna. Desi a inregistrat un avans de 0,9 % fata de partidul lui Macron, Le Rassemblement national a pierdut marile orase, partidul fiind preferat cu precadere in zonele rurale.

In Italia, desi Liga Nordului a confirmat ca este in mod durabil partidul pivot al dreptei, fortele politice pro-europene sunt majoritare si ii limiteaza capacitatea de actiune. In aceste conditii, grupul european al populistilor si suveranistilor va fi marginal in viitorul Parlament European. Singura problema va fi reprezentata de faptul ca fortele politice populiste aflate la guvernare in Italia, Ungaria, Polonia vor putea propulsa in viitoarea Comisie Europeana comisari eurosceptici si pot crea blocaje temporare in Consiliul European. Avem si o tusa de culoare in acest peisaj, este vorba de rezultatul remarcabil obtinut de Nigel Farage, peste 31 %, fata de UKIP care primeste numai 3,5% fin voturi. Aici insa avem de-a face cu o recompensa pentru consecventa din partea nucleului dur al electoratului pro Brexit, dar si capacitatea de leadeship a personajului. Calitatea leadershipului, a organizarii si a unei bune structuri in teritoriu au recompensat in Austria, FPO, care a obtinut 17,2%, in ciuda scandalului care a pus in evidenta legaturile fostului presedinte cu oligarhi rusi.

Alegerile europene din 26 mai ne-au aratat ca partidele populiste nu mai reprezinta singurele supape ale uzurii partidelor traditionale si frustrarilor electoratului. Alaturi de centristi, verzii incep sa se profileze ca mari beneficiari ai acestei tendinte.

In Franta, ecologistii au capitalizat parte din electoratul dreptei traditionale si a alegatorilor dezamagiti de Macron. In schimb, Le Rassemblement national a obtinut un scor mai prost decat in 2014: 23,31 % fata de 24,8% acum cinci ani. Desigur si in Franta si in Italia sau Germania, mobilizarea mai mare a electoratului, motivata si de mesajele institutelor de sondare a opiniei publice care prevesteau un val populist, a limitat progresia populistilor. Rezultatele bune ale partidelor populiste arata totusi ca votul protest fata de establishment s-a mentinut. Sigur, in Ungaria, Viktor Orban a fost plebiscitat dar aici au contat foarte mult rezultatele in plan economic ale guvernarii Fidesz si masurile cu caracter social. Dar Ungaria si nici chiar Polonia nu sunt tari a caror pondere poate schimba sistemul european. Chestiunile identitare raman importante in strategiile electorale ale populistilor. La momentul discursului de victorie in alegerile europarlamentare, liderul Ligii Nordului, Matteo Salvini a aratat publicului un mic crucifix. Aspectele etnice si religioase sunt ceea ce au in comun Salvini, Le Pen, Farage si Viktor Orban.

Apoi aceste partide, cele mai multe, sunt la dreapta esicherului politic. Acolo se afla bazinul lor electoral. Cele care vizeaza electoratul cu vederi de stanga, avand drept port-drapel electoral lupta poporului contra elitelor corupte au avut rezultate modeste precum France insoumise (in Franta) si Podemos (in Spania). Dar chiar fortele populiste care se situeaza la dreapta nu au avut rezultate bune peste tot in UE. Este cazul FvD (Forumul pentru democratie) din Olanda care a avut putin peste 10 %, un rezultat similar AfD (Alternativei pentru Germania). Prin urmare, avem de-a face cu o miscare populista care nu este invingatoare, dar se consolideaza lent. Per ansamblu, rezultatele nu difera cu mult fata de alegerile din 2014.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22