Votul impotriva Ungariei o sabie cu doua taisuri?

Votul din Parlamentul European ar putea genera un efect de bumerang, propulsandu-l si mai mult pe premierul Viktor Orban ca lider al taberei conservatoare din UE.

Stefan Popescu 13.09.2018

De același autor

 

Parlamentul European a aprobat miercuri raportul care constată că Guvernul Viktor Orban prezintă "riscul clar" de încălcare a valorilor UE şi a dispus iniţierea procedurii de sancţionare a Ungariei în virtutea Articolului 7 al Tratatului Uniunii Europene, articol creat in 1999 si introdus in Tratatul de la Nisa in urma puseului extremei drepte in Austria. Lansarea procedurii de sancţionare a fost aprobată cu 448 de voturi pentru, 197 împotrivă şi 48 de abţineri.

 

Acest rezultat a fost posibil ca urmare a diviziunilor existente in randul grupului popular european, PPE, care controleaza 218 locuri din cele 751 ale Parlamentului european. Insa votul eurodeputatilor europeni nu este decat inceputul unui proces lung si complex care se poate intinde chiar pana la sfarsitul legislaturii si mandatului Comisiei Juncker. Avizul Parlamentului European este unul consultativ. Urmeaza mai multe etape. Pe baza acestui aviz, Comisia Europeana sesizeaza Consiliul European, adevaratul depozitar al deciziei in cadrul Uniunii Europene, unde este insa nevoie de 4/5 din voturi pentru a fi declansata urmatoarea procedura : statul membru in cauza este audiat si incep negocieri. In cazul esecului negocierilor si a nerespectarii de catre statul in cauza a recomandarilor formulate de Consiliul European, se trece la urmatoarea etapa, in urma careia votul Ungariei in cadrul Consiliului European ar putea fi suspendat : un vot in unanimitate in Consiliul European. Aceasta din urma realitate este foarte dificil de atins atat ca urmare a opozitiei Poloniei, a statelor vecine sau din vecinatatea apropiata Ungariei – cel putin Slovacia, Cehia, Croatia si probabil Romania – si, chiar a Italiei. Mai este un motiv important pentru care este putin probabil sa se ajunga la suspendarea dreptului de vot in Consiliul European pentru Ungaria si anume apropierea alegerilor europene si nevoia popularilor europeni ca partidul lui Orban, Fidesz, sa nu fie slabit (actualmente popularii europeni au prin Fidesz 12 voturi in PE, deci este o contributie consistenta), sa ramana in interiorul familiei, sa nu migreze spre alte grupuri politice europene si sa sustina candidatura lui Manfred Weber pentru presedintia Comisiei Europene.

 

Procedura lansata de Parlamentul European risca insa sa fie o sabie cu doua taisuri. Este indiscutabil o sanctiune desi mai mult diplomatica, simbolica, la adresa Ungariei. Insa aceasta il pozitioneaza si mai mult pe premierul Ungariei ca lider al taberei conservatoare in Uniunea Europeana. Consecintele cristalizarii unor asemenea tabere in UE pot insemna esecul summitului de la Sibiu pe tema viitorului UE si pot duce la accelerarea institutionalizarii vitezelor in cadrul UE. O fractura tot mai profunda incepe sa se contureze intre doua tabere din Uniunea Europeana, una reprezentata de presedintele francez Emmanuel Macron iar cealalta incarnata de premierul ungar Viktor Orban. Este vorba de o puternica fractura identitara, intre o veche cultura democratica (Franta) in care laicitatea permite o societate plurala, si o cultura fara traditii coloniale care experimenteaza democratia dupa o jumatate de secol de dictatura comunista. In plus, identitatea Ungariei s-a construit timp de secole ca tara de frontiera a crestinatatii, ca aparatoare a Europei in sens etno-religios. Termenul “integrare” in societatea ungara are un alt inteles decat in societatea franceza, cu atat intelegerea proiectului national, vazut in Ungaria in sens de omogenitate. Mai exista un factor care rigidizeaza si mai mult pozitia Ungariei – declinul demografic, vecina noastra de la Vest pierzand in ultimele trei decade aproape 900 000 de persoane si trecand sub pragul psihologic de 10 milioane de locuitori. Acest element intareste si mai mult sentimentul fragilitatii in fata valurilor migratorii si necesitatea de aparare a frontierelor. In acelasi timp, Orban incarneaza si un proiect european diferit care inseamna redefinirea drastica a competentelor supranationale a institutiilor europene. Nu degeaba, in ultimul sau discurs privind starea uniunii, domnul Juncker a pledat in favoarea activarii articolului 7 atunci cand statele membre incalca anumite principii acceptate in momentul aderarii: “Articolul 7 trebuie aplicat ori de cate ori statul de drept este amenintat”.

 

Putem vorbi insa de un front conservator european in care, alaturi de Ungaria, intra cel putin Polonia si Italia ? Desi nu trebuie vazuta aidoma unui bloc monolit, axa Orban-Salvini este o realitate care, chiar daca nu va fi majoritara, va putea bloca foarte multe initiative europene si va gasi aliati importanti in afara UE, precum presedintii Donald Trump si Vladimir Putin.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

CELE MAI CITITE

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2018 Revista 22