De același autor
De la început și până la final, anul 2018 a fost marcat de evenimente care au zguduit scena politică internă și europeană, care au marcat profund societatea. Revista 22 a adresat colaboratorilor ei un set de întrebări, încercând să afle cum văd aceștia anul care a trecut.
1. Care credeți ca a fost cel mai important eveniment pe plan intern în anul 2018? Argumentați.
2. Dar în plan extern? Cum afectează acesta România?
3. Ce previziuni aveți pentru anul 2019?
1. Cred că evenimentul primordial al anului 2018 este lansarea proiectului România educată de către președintele României, Klaus Iohannis. Numeroși români consideră că nu numai condițiile mizerabile din spitale, lipsa de autostrăzi, starea deplorabilă a căilor ferate, nivelul record al poluării în Capitală, tăierea ilegală a pădurilor reprezintă o plagă pentru această țară, ci mai ales distrugerea învățământului românesc, în măsura în care compromite viitorul țării. Proiectul România educată oferă oamenilor o speranță, deschide un orizont de dezbatere și de acțiune mai larg, reamintind românilor că au un viitor și că acest viitor depinde de ei.
2. Împreună cu mulți alții, mi-am pus speranța în mișcarea politică a lui Dacian Cioloș, care a devenit între timp Partidul Libertății, Unității și Solidarității (PLUS). Misiunea acestui partid este parțial diferită de misiunea USR. Este ceea ce mă face să cred că PLUS nu va merge pe liste comune cu USR; o parte însemnată dintre votanții potențiali ai acestui partid nu-și doresc așa ceva. La asta se adaugă faptul că, pe de altă parte, unii formatori de opinie au susținut ideea că USR și PLUS ar aduna mai multe voturi mergând pe liste separate decât formând o alianță „oficială“. O strânsă colaborare între cele două partide pornind de la valori comune – dreptate, educație, calitatea vieții – ar fi de preferat unei alianțe consfințite juridic. Mai mult, în preajma lui Dacian Cioloș vor apărea oameni activi, vizibili, care vor susține viziunea PLUS la televiziuni, în ziare și mai ales în cadrul unor dezbateri cu publicul larg, în prezența ziariștilor și formatorilor de opinie. „Solidaritate“ înseamnă în primul rând disponibilitate: posibilitatea acordată tuturor membrilor și simpatizanților partidului de a participa, prin exprimarea unor idei pertinente, la procesul de luare a deciziilor. Astfel, șansa PLUS de a obține, fără USR, un rezultat „cu două cifre“ la alegerile europarlamentare din 2019 va crește simțitor. Cât despre USR, multe semne indică faptul că acest partid se pregătește să treacă de la faza utopică la faza constructivă, cea a deplinei maturități. Fără îndoială, USR nu va renunța la proiectul de modificare a Constituției„Fără penali în funcții publice“. Dar, în același timp, va decide să acorde o importanță crescândă unor proiecte esențiale pentru România. Mă gândesc în primul rând la suprimarea pensiilor speciale, legea actuală fiind de o ticăloșie ce i-a surprins până și pe cei mai placizi cetățeni. USR va arăta că nu este pur și simplu partidul negațiilor – partidul „antisistem“ din 2016 sau partidul lui „fără“ din 2018 –, ci un partid responsabil, pregătit pentru preluarea puterii. A lupta contra unor practici nedemocratice e ceva, a reconstrui o țară e altceva: o viziune coerentă și o voință lucidă sunt necesare pentru o reconstrucție de acest tip. În același timp, USR înțelege din ce în ce mai bine că PNL este, în calitate de prim partid al actualei opoziții, un partener inconturnabil în acest proiect de refacere a României, după distrugerea sălbatică la care a fost supusă țara în 2017-2018. USR va colabora în continuare și din ce în ce mai bine cu PNL. USR va arăta astfel votanților săi – actuali și potențiali – că urmărește într-adevăr „salvarea României“. Acest scop implică însă unele renunțări. Nu în ultimul rând, punerea pe plan secund a orgoliilor, personale sau de grup, în numele interesului general.
