Mișmașul post-Dragnea

Insistența lui Dăncilă, fabulosul nostru premier bâlbâit și aservit, de a se întâlni până la urmă cu Juncker la aeroport, chiar și după un prim rateu, reflectă temerea în fața Judecății de Apoi europene – după represiunea din 10 august și votul PE pentru activarea Articolului 7 împotriva Ungariei.

Tereza Brindusa Palade 20.09.2018

De același autor

 

 Chiar dacă, în aceeași zi, șefa comandamentului represiunii, Carmen Dan, îi sfida cu țâfnă pe parlamentarii de la Comisia pentru Drepturile Omului la audierea despre reprimarea protestului diasporei, Dăncilă consuma la aeroportul Băneasa un act al supunerii față de „Înalta Poartă”, de care n-ar vrea, se pare, să se înstrăineze total. Juncker o ignorase în timp ce se afla la summit-ul din București, probabil neplăcut impresionat de scrisorica pierdută la CE despre „lovitura de stat a lui Iohannis” din 10 august, și nici în pozele din timpul întrevederii cu volubila prim-ministră nu părea altfel decât plictisit. Totuși perseverența gazdei de a-l întâlni trebuia să-i mai înmoaie puțin indispoziția față de partidul și guvernul reprezentate de Dăncilă. Partid ce organizează, în plus, referendumul pentru familia tradițională din 6-7 octombrie – o mișcare politică obscurantistă menită să activeze conflicte ancestrale între familia dominată de tatăl tradițional care-și altoiește copiii și nevasta și familii moderne monoparentale, homosexuale etc. Adică tirania unei majorități bigote, înțepenite în timp.   

 

   Desigur, niciun european aflat în locul lui Juncker nu s-ar fi putut simți obligat să se întâlnească pe îndelete cu șefa unui guvern nu numai toxic și incompetent, ci și receptiv la tradiționalismul ortodox à la Putin, care scoate din mânecă o carte populistă cu iz fascist, de felul acestui referendum. Și nici eventuala demisie a lui Dragnea n-ar schimba linia politicii PSD, ce ar rămâne la fel de populistă și decisă să îngenuncheze justiția „până la capăt”.

 

   Cu sau fără Dragnea, referendumul e oricum menit să facă populația să uite de grotesca neghiobie cu care autoritățile au scăpat pesta porcină de sub control, de pesta analfabetismului din educație, de iminenta distrugere a statului de drept, de infrastructura catastrofală, cu poduri care se prăbușesc, și să-și îndrepte ura strămoșească spre homosexuali și părinții care își cresc singuri copiii – adică spre oameni care au oricum un statut social vulnerabil. Cu sau fără Daddy care a proclamat sanctitatea familiei de mână cu metresa adolescentă, referendumul e un demers cu obiective anti-democratice: instituirea dictatului majorității, stigmatizarea unor categorii de oameni. Și nu numai PSD e în culpă, ci și PNL, care se auto-descalifică făcând o tristă „campanie pentru redefinirea familiei”, umăr la umăr cu foștii colegi din USL. Agenda asta populistă rămâne oricum pe loc și fără Dragnea, așa cum ne-au asigurat „puciștii”.

 

   Cu UE e însă un mișmaș. Dragul prieten al lui Juncker, Klaus , tocmai a organizat un summit de succes, fidel agendei europene. Viorica aproape a dormit pe pista aeroportului ca să-i dea, probabil, asigurări aceluiași Juncker că România nu vrea să deraieze total de la agenda cu pricina. Probabil a priceput chiar și ea logica simplă, cu două variabile, a momentului: și cu UE, și cu Dragnea nu se mai poate.

 

   Altfel, rămâne ceea ce știm. Războiul anti-justiție continuă cu sau fără Dragnea, primarii PSD și PNL și preoțimea de la sate sunt la fel de nerăbdători să cufunde țara în văgăunile putinismului mafiot, dând o nouă lovitură modernizării țării. În fapt, a boicota referendumul cu pricina înseamnă nu numai a alege libertatea modernă a individului, ci și a respinge o cleptocrație eclezială de tip rusesc, ce ar conviețui în continuare armonios cu zburdalnica mafie locală. Cu sau fără Dragnea. Sloganul salamian „Dumnezeu m-a miruit/ Și tata m-a șmecherit” nu i se potrivește doar lui Livache-vodă.

 

   Dacă șmecherașul-șef va fi răsturnat, după ce puciștii au conchis că situația lui juridică „a devenit vulnerabilitatea majoră a partidului” și toată lumea știe că urmează un nou termen pe 8 octombrie (Daddy se va apăra totuși „mult, bine și apăsat” la CEx, mai ceva ca un celebru bandit porno), tăvălugul injustiției și al dictaturii populiste a PSD va continua. PSD e incapabil să se reformeze și este el însuși „vulnerabilitatea majoră” a României. 

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

CELE MAI CITITE

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2018 Revista 22