De același autor
Dacă PNL vrea să supraviețuiască, trebuie să-și elimine confuziile identitare – ce fel de partid e? cum înțelege drepturile omului? e un partid democratic? dacă da, de ce votează oligarhic alături de PSD pentru pensii speciale? e pro-european? dacă da, de ce o parte din membrii săi, în frunte cu liderul, asumă agenda tradiționalistă convenabilă lui Putin?. Simultan, trebuie să-și rezolve criza de lidership. De la acrobatul Tăriceanu, până la măscăriciul Orban, n-a reușit să-și aleagă niciun lider convingător (Iohannis a fost doar un lider sezonier). O a treia criză e cea a feudalismului intern din partid, ce seamănă leit în privința asta cu PSD. Liderul înconjurat de o camarilă ia singur decizii, fără consultare democratică. Cine nu e în grațiile lui devine automat membru de rangul doi. În plus, liderul actual se impune simulând „turniruri medievale”, îmbrăcat într-o armură imaginară. Ar fi sublim, dacă n-ar fi ridicol. Și mai ridicol e când, în realitate, PNL-ul lui Orban eșuează mereu în ariergarda PSD. Dar poporul s-a cam plictisit să voteze acest PSD mai puțin manelist și grobian, dar la fel de neonest și surd la binele societății.
În clasicul PSD, lucrurile sunt și mai previzibile. Ca orice mafiot, Daddy se pretinde un creștin cucernic și iubitor de „familie”. Nici fățărnicia lui nu prea mai ține la popor, după afișarea cu juna amoreză și guvernarea pe persoană fizică, purtând un război obsesiv cu Justiția. Ca dovadă, o parte din electoratul PSD a absentat la referendum. Și, după război, vitejii rebeli din partid, care nu s-au înghesuit să adune voturi, se arată și mai caustici ca înainte. PSD e minat în continuare de gâlceava internă și pare că a intrat în declin în ochii electoratului sătul de atâtea minciuni și praznice în locul drumurilor, școlilor și spitalelor. Ca să mai dreagă situația, Olguța a venit deja cu sorcova măririlor de pensii – dintr-un necunoscut „bùget”.
USR tinde să ia avânt, dovedind la referendum că începe să se structureze ca un partid cu o identitate clară, modernă, pro-europeană, democratică. Sunt șanse ca o parte din electoratul PNL, aflat în derivă după jalnica prestație a lui Orban & Turcan în perioada referendumului, să migreze spre USR. Probabil și spre partidul RO+ al lui Cioloș, ce s-a delimitat de asemenea de campania pentru referendum și a boicotat scrutinul. Și care strânge conștiincios aderenți, făcând turnee prin țară. Deocamdată, se înfruptă tot din electoratul PNL.
Noul partid de stânga Demos, cu o agendă progresistă, a boicotat și el referendumul. Gestul a fost pe deplin armonios cu agenda tinerei formațiuni compuse în majoritate din universitari cultivați, cu autentice valori de stânga. Demos ar putea totuși să-și amelioreze comunicarea cu publicul, dacă nu vrea să rămână un partid de nișă.
Dar, cum e sezonul partidelor noi, să nu ne culcăm pe-o ureche cu ideea că eșecul referendumului a însemnat respingerea definitivă a societății premoderne, în care clerul se vâră mereu în treburile statului și impune societății o concepție despre lume retrogradă. În realitate, nu doar preoțimea iubitoare de putere lumească și arginți nu se împacă cu eșecul referendumului, cum s-a văzut deja din comunicatele purtătorului de cuvânt al BOR ce au sancționat prompt legea parteneriatelor civile din perspectiva Bisericii (mulțumim, dar nu v-a cerut nimeni părerea). Nu se împacă nici agitații corifei conservatori ai campaniei pentru referendum, Pr. Necula și intelectualii de dreapta Adrian Papahagi și Mihai Neamțu nu se potolesc. Dimpotrivă, pohtesc la milioanele de voturi pentru „Da”, pe care își închipuie ( ca și PSD-ul) că le pot băga în buzunar. Așa că vor să-și înființeze partid – conservator și preacuvios, desigur. Nu, nu se va numi LANC, sau „Totul pentru țară”, deși ideile aduc oarecum cu cugetările politice ale predecesorilor lor interbelici. Cu deosebirea că ”puișorii” contemporani ai lui Codreanu și Elena Udrea se pretind europeni, nu etnocentrici.
Sigur că, în orice democrație liberală, indivizii și grupurile religioase au dreptul la credințele lor, oricât de agasanți sunt când încearcă să facă prozelitism. Ei n-au însă dreptul să submineze și amenințe dreptul civil, impunând altora modul lor de a trăi și concepția lor despre lume.
