Discriminări..

Invitat la şcoala de vară a tineretului UNPR (o surpriză: cine ar fi crezut că UNPR are tineret?), preşedintele Traian Băsescu a lăcrimat vorbind despre sacrificiile vârstei a treia şi s-a încruntat vorbind despre „penibila întâmplare când imnul ţării nu s-a cântat corect“, propunând ca imnul să fie „cântat în şcoli, la începutul orelor“. Dar ce, e şcoală militară? Important e să respecţi imnul şi nu să-l cânţi în fiecare zi. Nici dl. Băsescu nu ştia imnul când era primarul Capitalei iar dl. Ponta nu-l respectă nici acum din moment ce l-a felicitat pe Marcel Pavel pentru că l-a scos pe Traian din imn reintroducånd cenzura politică.

Dar aşa-i la pubertate! Îţi place să sfidezi autorităţile. Drept care dl. Ponta i-a scris într-o seară o scrisoare-invitaţie dlui Băsescu cerându-i o întâlnire chiar a doua zi „pe un subiect deosebit de important“ şi cu presa de faţă. Subiectul deosebit de important era el însuşi: râzgâiatul lider PSD consideră că preşedintele trebuie să-i stea la dispoziţie de pe o zi pe alta pe orice subiect. De fapt, dl. Ponta voia un scandal în direct unde să-i arate preşedintelui că ANAF l-a găsit curat după ce dl. Băsescu îi replicase la ultima întâlnire: „Încerc să nu fiu ironic şi să nu vă întreb de banii de la Midia şi Rovinari“ şi să-l anunţe că-l dă în judecată pentru „instigare la abuz în serviciu, şantaj şi ameninţare“.

Felul în care dl. Ponta a descoperit trei delicte într-o frază care nu le conţine, arată că are într-adevăr stofă de procuror. Dacă dl. Ponta s-a simţit abuzat, dna Udrea se simte „discriminată ca femeie în politică“. Alt răsfăţ: e atât de discriminată încât e ministru, vicepreşedinte PDL şi cetăţean de onoare în vreo şase localităţi. Dacă nu era discriminată, te pomeneşti că ajungea preşedintele Norvegiei - căci preşedintele SUA are deja un discurs „care nu diferă cu nimic de ceea ce spun eu, Boc, Boagiu şi Băsescu“. Interesantă ordine!

Dna Udrea s-a aşezat înaintea premierului şi a preşedintelui - ca o femeie discriminată de dl. Săftoiu: „la masa de la Craiova unde (dna Udrea şi primarul Solomon, n.n.) au semnat contracte de 50 milioane euro, câţi ţigani erau domnule?“ Noroc că primarul Solomon refuză orice supărare: „nu mai accept tristeţea, o să dau dispoziţie fiecărui cetăţean să fie fericit“. Dl. Solomon a ajuns însă la fericire după ce a ieşit din puşcărie. Ar trebui să existe şi o cale mai simplă. Probabil că preafericitul Solomon va împărţi pomeni electorale întrebånd creştineşte: primiţi cu fericirea?

Articol aparut si pe www.curentul.ro.