De același autor
Transnistria - o problema de securitate nationala pentru noi si de integritate teritoriala pentru Moldova
As vrea sa incepem cu problema Transnistriei. Ce ar insemna implicarea Romaniei? Si, de fapt, cum vedeti rezolvarea problemei transnistrene?
Pentru noi Transnistria nu este o problema numai de securitate nationala, este si una de sustinere a integritatii teritoriale a Moldovei. Moldova este un stat vecin de care ne simtim legati prin istorie, prin cultura. Ii recunoastem independenta, dar nu putem sa spunem ca ne este indiferent. Si este un stat pe care noi l-am vrea in drumul catre Vest, acolo unde ne putem reintalni - in Uniunea Europeana, in structurile euro-atlantice. Aceasta din punct de vedere al legaturilor noastre de suflet, istorice si culturale cu Moldova. Dar, pe de alta parte, Transnistria este un conflict inghetat, reprezinta un conflict inghetat foarte aproape de frontiera de est a Romaniei. Romania nu poate sa ramana indiferenta la rezolvarea acestui conflict inghetat, pentru ca niciodata nu se stie cum evolueaza un conflict inghetat - cand reizbucneste, la ce dimensiuni si cu ce implicatii. Transnistria este un focar de conflict la frontiera de est a Romaniei. Si nu un conflict usor, daca el va reizbucni. Un conflict care poate antrena foarte multe interese, inclusiv interese ale Federatiei Ruse, care sunt evidente in zona. Teoria noastra este ca el trebuie rezolvat pe cale diplomatica, atat de repede pe cat este posibil. De asemenea, consideram ca, data fiind proximitatea si interesele Romaniei legate de Moldova, Romania trebuie implicata. Deci, din acest motiv, Romania sustine ca trebuie reasezat sistemul de negociere cu privire la evolutiile din Transnistria, trebuie retrase armamentele si structurile armatei Federatiei Ruse, iar Chisinaul trebuie sa redobandeasca controlul pe teritoriul transnistrean.
A fost oarecum neglijata aceasta problema a Transnistriei pana acum?
Eu cred ca da, a fost neglijata. Ca, de altfel, si relatia cu Moldova. A fost o relatie rece, care s-a lovit in ambitii. Indiscutabil, si partea moldoveana a avut elementele ei de agresivitate, dar nici partea romana nu a avut tactul necesar mentinerii unei relatii cordiale, as spune, cu Moldova. O relatie care sa nu vizeze neaparat conflictele sau neintelegerile de moment, ci sa construiasca pentru un viitor comun in Uniunea Europeana. Moldova nu va putea fi atrasa in UE decat daca este consistent sprijinita de Romania.
Dar nu se poate gandi o Republica Moldova in Uniunea Europeana, fara Transnistria?
Eu cred ca nu avem dreptul sa dam alte solutii decat cele pe care le da puterea de la Chisinau. Asta este solutia Chisinaului si noi avem obligatia sa o sprijinim.
Romania nu trebuie sa fie un spectator care se pozeaza la malul Marii Negre
A fost destul de criticata expresia dvs. ‘‘axa Bucuresti-Londra-Washington’‘. O mentineti? O nuantati? O explicati mai mult?
Categoric ca o mentin. Noi discutam aici de doua paliere. Discutam de palierul unui interes national legat de integrarea in Uniunea Europeana, care este o prioritate zero si imediata a autoritatilor de la Bucuresti, dar in acelasi timp este o prioritate a poporului roman. Romania nu se poate integra in UE numai cu guvernul. Aici este un efort al unei intregi natiuni care trebuie sa accepte constrangerile unei perioade extrem de dificile, ca cea care urmeaza, perioada 2005-2006, in care practic Romania trebuie sa devina o tara competitiva. In aceasta perioada de fapt trebuie sa recuperam tot ceea ce nu s-a facut din ‘90 si pana acum, pentru a atinge niste standarde minimale de competitivitate la nivelul tarii, fie ca vorbim de competitivitate economica, de competitivitate sociala si, de ce nu?, de capacitatea de a avea o justitie care sa se constituie intr-un pilon al democratiei. Plecand de la elementele astea, este clar ca vom avea costuri. Aceasta este insa o prioritate de maxima importanta economica si sociala in Romania. In acelasi timp si in mod egal, si in nici un caz mai putin (fac sublinierea asta pentru ca mi se pare foarte important), Romania are prioritati de securitate nationala. Romania este o tara aflata la limita de est a frontierelor NATO si a UE si, asa cum va raspundeam la prima intrebare, are la frontiera ei un conflict inghetat. Mai mult decat atat, are la frontiera o Mare Neagra pe care se dezvolta un puternic trafic de droguri, trafic de arme, trafic de persoane. Romania se afla la extremitatea orientala a UE si a NATO, in conditiile in care Marea Neagra - si va rog sa priviti pe harta - este nodul de intretaiere a trei zone de mare interes: Orientul Mijlociu, tarile ex-sovietice (Georgia, Ucraina, Moldova), Federatia Rusa. Deci o alta cultura, o alta zona de interese si, pe de alta parte, interesele NATO si ale UE, reprezentate de Romania, Bulgaria, Turcia. Iata un nod extrem de important, daca-l analizam nu numai din punct de vedere al amenintarilor - droguri, trafic de armament si trafic de persoane -, ci si din punct de vedere al interesului geopolitic, Marea Neagra este o zona cu resurse energetice extraordinar de mari. Iar Romania nu poate privi la tot acest ansamblu ramanand ca un spectator care se pozeaza la malul insorit al Marii Negre. Ca tara riverana, Romania trebuie sa fie o parte activa a proceselor, fie ca discutam de procesele de democratizare in tarile desprinse din fosta Uniune Sovietica, fie ca discutam de importanta politica a confruntarii dintre cele trei zone, fie ca discutam de distributia resurselor energetice din zona. Ea este indreptatita sa conteze si in aceasta distributie a resursei energetice. Or, din acest punct de vedere, este clar ca ne trebuie o alianta politica si militara solida. Din acest motiv voi sustine ca, din punct de vedere al securitatii nationale, o relatie speciala cu Statele Unite si cu Marea Britanie este esentiala pentru noi in momentul de fata. Si-mi mentin punctul de vedere, si toata politica externa, pe care o am in responsabilitate, se desfasoara pe aceasta directie. As vrea sa fiu foarte clar: nu inseamna ca ne abandonam prietenii traditionali din Europa, fie ca vorbim de Franta, fie ca vorbim de Germania, de Spania, de Portugalia, de Olanda, de Belgia, de cine vreti dvs. Dar este clar ca Romania are si responsabilitati in propria ei securitate nationala. Si asta sta deasupra oricaror altor interese. Iar, pe de alta parte, o Romanie implicata, ca urmare a unei dezvoltari a acestei relatii strategice speciale cu Statele Unite si Marea Britanie, deci o Romanie care are forta sa se implice in zona nu aduce decat contributii pozitive si in interiorul NATO, si in interiorul UE. Exista o certitudine. UE are nevoie de SUA pentru a-si garanta securitatea si cu atat mai mult Romania, care se afla la frontierele orientale ale UE si NATO.
Nu credeti ca riscam sa platim faptul ca in unele capitale europene suntem vazuti ca un ‘‘cal troian’‘ american in interiorul UE?
Doamna Adamesteanu, spre deosebire de fosta putere, care a incercat sa faca un balet penibil, spunand fiecaruia ce voia sa auda, noi ne-am definit foarte clar punctele de vedere si relatiile de politica externa. Cu siguranta suntem buni europeni si in mod cert suntem sustinatori ai unei solide si corecte relatii transatlantice.
Verificarea arhivei CNSAS trebuie facuta suta la suta
Ati anuntat ca doua treimi din arhiva SRI este transmisa CNSAS. Asta inseamna un nou local, o extindere?
Exista. Pana acum, marea problema a fost lipsa vointei de a se preda integral arhiva fostei Securitati. In prezent este creat spatiul de depozitare, transferul arhivei fostei Securitati incepand cu data de 5 martie. Bineinteles, aici e o chestiune si de institutii, cum se organizeaza, din ce judet incepe transferul. Si eu va asigur ca nu discutam doar de doua treimi, ci discutam de intreaga arhiva. O treime din arhiva urmeaza sa mai fie verificata impreuna cu CNSAS-ul daca sunt elemente de securitate nationala care mai trebuie pastrate inca sub secretul de stat. Dar in principiu intreaga arhiva se va transfera, nu doar doua treimi. Insa, conform legii, aceasta verificare trebuie facuta in continuare pana la 100% arhiva.
Arhiva de la Dunarea are inca o parte activa in privinta retelelor
S-a interpretat declasificarea dosarelor Dunarea ca o miscare contra presedintelui PUR, Voiculescu. Cum comentati?
Doamna Adamesteanu, s-a interpretat gresit. La mine pe birou este scrisoarea d-lui Voiculescu, care cere declasificarea arhivelor Dunarea, iar eu nu am facut nimic altceva decat sa aduc in atentia CSAT solicitarea dansului. Este o solicitare pe care mi-a facut-o in scris, a facut-o si public, si eu am dat curs acestei solicitari, cerand CSAT-ului declasificarea arhivei Dunarea. Sub rezerva verificarii de catre specialisti, pentru ca arhiva de la Dunarea are inca o parte activa in ceea ce priveste retelele s.a. Dar partea economica a arhivei se declasifica fara nici un fel de problema.
Nu avem norma la arestari
Cum interpretati mesajul comisarului european Ollie Rehn, si anume: coruptia ramane o problema pe care trebuie s-o rezolve guvernul de la Bucuresti si numai in cazul in care nu se intampla acest lucru se poate cere amanarea integrarii, dar ca el crede in reusita.
Sunt de acord cu comisarul Ollie Rehn ca avem multe de facut in ceea ce priveste coruptia. Insa, in nici un caz, Romania nu poate fi etichetata, cu usurinta, cu expresii de tipul: ‘‘Romania este o tara corupta’‘. Discutam de structuri corupte, structuri care, cel putin in momentul de fata, au fost indepartate de la nivelul guvernului, al secretarilor de stat, al agentiilor centrale. S-a mai facut un pas extrem de important prin decuplarea firmelor clientelare care drenau din bugetul de stat. Ele au fost decuplate de la buget. Si mai avem un pas important, acela ca nici un ban public nu va mai putea fi atribuit fara licitatii legale, in spiritul si in litera reglementarilor europene de achizitii publice. Ce mi se pare relativ superficial ca abordare, din punct de vedere al luptei impotriva coruptiei, este faptul ca au existat afirmatii de genul: ‘‘Ne intereseaza cati oameni sunt arestati’‘. Nu exista norma la arestari. Sigur, toate marile dosare sunt deschise in momentul de fata, dar nimeni nu poate interveni in justitie sa spuna: ‘‘Arestati de la RAFO 50. Arestati 80, sa-i prezentam cu snopul la Comisia Europeana’‘. Sper ca nu acest lucru ni se cere. Ce va asigur este ca efortul nostru este pentru o justitie independenta, iar in calitate de presedinte eu voi pleda ca toate institutiile statului sa lucreze, sa functioneze, asa cum m-am angajat de altfel si in campanie. Ma uitam si la unele reactii cu privire la...
Depasirea atributiilor.
Da, depasirea atributiunilor presedintelui. Eu am spus-o clar: voi fi un presedinte implicat. Atata timp cat nu emit decrete, nu emit acte normative care sa modifice ceva, atata timp cat nu dau ‘‘indicatii pretioase’‘ - faceti aia sau aia -, ci doar exprim puncte de vedere care coincid cu dorinta societatii romanesti, cred ca-mi fac datoria de presedinte. In ceea ce priveste coruptia insa, este clar ca, in momentul de fata, desi firmele clientelare ale PSD au fost decuplate, marea problema este sa dam toata atentia sa nu se creeze noua clientela, apartinand noii puteri. Din acest punct de vedere, va pot spune ca am cerut tuturor institutiilor statului, inclusiv serviciilor secrete, tratarea cu maxima atentie a eventualelor procese de cuplare a unor noi clienti.
Nu credeti ca ridicarea imunitatii doar pentru ministrii fostei guvernari poate fi interpretata ca o presiune politica?
Nu, eu cred ca toti ministrii trebuie sa nu beneficieze de imunitate. Sigur, aici trebuie luate si masuri pentru ca in jocul politic sa nu cumva sa fie tarati oamenii nevinovati, de dragul de a fi terfeliti. Dar in principiu, cred ca, atunci cand discutam despre coruptie, nici un ministru nu trebuie sa beneficieze de imunitate.
Din nici o guvernare!
Din nici o guvernare.
Liderul de sindicat Bogdan Hossu v-a scris o scrisoare, solicitand atentia dvs. fata de acea parte a Romaniei care este mai putin avantajata sau chiar net dezavantajata de aceasta guvernare. Ca sa fiu mai exacta, din aceasta cota unica o parte a populatiei nu are nimic de castigat, mai ales ca au aparut si vor continua masuri economice dure. Dar cum poate raspunde presedintele la aceasta solicitare?
Stimata doamna, activitatea economica nu face parte din atributiunile mele. Sindicatele trebuie sa se adreseze si sa negocieze cu patronatul, in mod deosebit, asa prevede legea. Patronatele si sindicatele vor trebui sa treaca si prin medierea guvernului si abia apoi ar putea sa ceara medierea presedintelui. Eu nu ma voi substitui Guvernului Romaniei. Il asigur, insa, pe d-l Hossu ca toti romanii au o crestere de venit de circa 50 de euro de la instalarea noului guvern. Legea privind reducerea fiscalitatii, chiar daca nu este pe placul tuturor, este o reducere care creeaza oamenilor conditii sa castige. In primul rand, nu exista nici un salariat in Romania care sa nu fi beneficiat, mai mult sau mai putin, in functie de venit, de aceasta reducere de fiscalitate. Vorbim de cei platiti legal.
Da. Dar, de pilda, cei cu un salariu de 6.000.000 de lei cred ca nu beneficiaza.
Cum sa nu beneficieze? Beneficiaza, doamna. Oricine, incepand de la salariul minim pe economie beneficiaza de reducere. Aici problema pe care o avem este ca, spre exemplu, un om care are o munca mai prost platita, dar are nevoie de bani mai multi poate sa mai aiba un loc de munca, si poate castiga mai mult, avand acelasi impozit de 16%. Depinde acum si ce vrea. Daca vrem sa continue sa ne sustina statul, nu stiu daca vom avea cele mai fericite solutii, chiar pentru evolutia noastra ca natiune. Eu sunt un adept al crearii conditiilor pentru ca oamenii sa traiasca bine, dar in nici un caz nu sunt un adept al solutiilor de asumare a responsabilitatii statului pentru viata de zi cu zi a fiecaruia dintre noi. Statul trebuie sa creeze conditii, trebuie sa garanteze servicii publice, de gen sanatate, educatie, mediu, sunt multe pe care statul trebuie sa le garanteze. Dar, din punct de vedere al veniturilor, eu cred ca este o zbatere a noastra, a fiecaruia. Suntem multumiti cu cat castigam dintr-un serviciu, foarte bine. Avem nevoi mai mari, ne mai luam ceva de munca, pentru ca locuri de munca sunt, slava domnului. Romania nu este intr-o criza de locuri de munca. Dimpotriva, de multe ori nu gasesti oameni pe care sa-i angajezi.
Interviu realizat de Gabriela Adamesteanu
