Samavolnicie, deznădejde și milostenie

Putin e strâmtorat: dinspre Vest de extracțiile americane și dinspre Est de puterea economică și strategică vast superioară a Chinei. Soluția: destabilizarea Europei, centrul slab și confuz al lumii occidentale.

Traian Ungureanu 20.03.2018

De același autor

 

Nu e rău să trădezi în folosul Rusiei, dar e cum nu se poate mai rău să trădezi Rusia. Edward Snowden e, din 2013, undeva prin Rusia și nu se poate plânge: își poate bea ceaiul fără analize. Kim Philby a trăit în deplină siguranță, 25 de ani, până în 1988, la Moscova. Serghei Skripal n-a avut noroc. Ieșit la plimbare prin Salisbury, Skripal s-a întâlnit cu o doză de paralizant neurologic de producție rusă. Snowden și Philby trădaseră America și Marea Britanie pentru Rusia. Skripal trădase Rusia și lucra pentru serviciile britanice.

 

În spatele acestei fabule cu servicii (occidentale) caritabile și servicii (ruse) bestiale nu stă o chestiune de etichetă. Ce se întrevede e un asalt rusesc abil, pervers și, în parte, alimentat de slăbiciunile adversarului. Skripal e cazul cel mai recent într-o serie cu siguranță lungă și la fel de sigur imposibil de calculat. Date există despre 14 ruși și englezi uciși de agenți ruși în Marea Britanie. Restul, adică suplimentul de morți suspecte prin atingere cu interesele rusești, e greu de probat și își așteaptă sorocul. Mobilul acestor execuții în deplasare e tema unei literaturi care pendulează între realism cinic și science-fiction fără frontiere.

 

Ca întotdeauna, e bine de pornit de la prozaicul absolut. De ce Anglia? Elementar: o trupă măricică de fugari și oligarhi ruși au ales Anglia pentru a găsi adăpost și pentru a spăla bani. Primii au fost mânați de puterea cuvântului dat și de reputația serviciilor secrete britanice. Ambele ușor exagerate. Ceilalți au fost atrași de expertiza magnifică a lumii financiare britanice. City-ul londonez e capitala industriei globale de spălat bani. Aici, orice exagerare e imposibilă. 25 de miliarde de lire pe an e o estimare cuminte.

 

Intră în scenă Vladimir Putin, fostul, actualul și viitorul președinte pe viață al Federației Ruse. Nu singur, ci însoțit de un atelaj de fixații ideologic-genetice, presiuni economice și handicapuri geopolitice. E mai simplu și mai nevrotic decât pare. Putin atacă murdar pentru că pierde teren istoric, fără să fi pierdut un dram de toxină din demonismul pragmatic al întemeietorilor Lenin și Stalin. Cu alte cuvinte și aceleași mijloace, Putin știe că avansul de civilizație lasă în urmă valorile primare și își slăbește societățile. De aici șansa la viață a unor Philby și Snowden și tot de aici banditismul de succes garantat practicat sistematic de Putin. Asasinatele pe teritoriu britanic nu vor avea urmări. Lăsând la o parte sancțiunile relative și declarațiile ridicol-ultimative, lumea occidentală nu mai poate organiza o ripostă de neuitat.

 

Liderul opoziției britanice, socialistul Jeremy Corbyn, refuză să facă vinovată Rusia de asasinatele din propria lui țară. ONG-urile, actorii și puzderia de celebs care se agită în fața Ambasadei SUA, se îmbracă în straie cernite la festivaluri și denunță opresiunea trumpo-capitalistă sunt în concediu. Nimeni nu a auzit de conștiință civică și bărbăție oficială după ce Putin a invadat Georgia și Ucraina, a anexat Crimeea și a tocat tot ce mișca împotriva lui Assad. Lașitatea a atins o cotă dezgustătoare după MH17 - avionul malaezian doborât, cu 300 de nefericiți la bord, de o rachetă rusească. Niciun scâncet. Numai vorbe urmate de afaceri. Putin știe că va suferi, retoric, o săptămână până la o lună, timp în care Germania n-are cum să uite că 40% din energia pe care o consumă vine din Rusia. Aceeași statistică, valabilă și în Italia sau Franța, explică de ce apelurile la boicotarea produselor rusești sunt ridicole. Ce e de boicotat? Rusia exportă în Occident maximum trei produse: vampe, miliardari și energie. Ultimele două sunt indispensabile. Primele sunt de nerefuzat.

 

Putin e, totuși, silit să accepte politic teoria fundamentată de superfizicienii secolului trecut: energia nu e ce pare. Piețele spun că energia rusească e o monedă devalorizată constant de ascensiunea fracking-ului american. Cu OPEC și Rusia îngenuncheate de explozia extracției americane, e, poate, un pic mai ușor de explicat militanților zglobii care blochează exploatările prin fracturare că au tot dreptul la salariu și pensie din Rusia. Cu sau fără idioții utili și puerili, Putin a dat de o problemă uriașă. Exporturile de energie nu mai sunt o armă și nu mai aduc venituri destule pentru a podi inexistența economiei ruse. În plus, oligarhii știu că patria lor nu e un loc de ținut bani și își exportă veniturile. Unde? La Londra. O economie compromisă duce direct la nesiguranță politică, intrigi de palat și manevre obscure în serviciile secrete. Putin nu are nevoie de lămuriri. Demonstrația de bestialitate gratuită din Anglia aduce respect în aparat și îngroașă patriotismul de stradă.

 

Economic, remediul pare reorientarea spre China. Conducta Siberia-Pacific promite Chinei 30 de milioane de tone de țiței pe an. Superconducta Puterea Siberiei promite 1,3 trilioane de metri cubi de gaz. Dar Putin e un licitant neputincios. Poftiți la afaceri, chinezii au ripostat tipic: oferă 9 miliarde pentru acțiuni la Rosneft. Morala inconfundabil chinezească: cine vinde la necaz e de cumpărat cu totul. În consecință, Putin e strâmtorat: dinspre Vest de extracțiile americane și dinspre Est de puterea economică și strategică vast superioară a Chinei. Soluția: destabilizarea Europei, centrul slab și confuz al lumii occidentale. Cu termeni perfect slavi și inteligibili în Rusia, samavolnicia vine din deznădejde. Nu avem, însă, pricină de milostenie. 

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

CELE MAI CITITE

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2018 Revista 22