Al Treilea Reich rusesc și Al Treilea Război Mondial

Dacă privim cu atenție și luciditate în jurul nostru, înțelegem că ofensiva revizionismului și Al Treilea Război Mondial sunt, de fapt, aici.

Valentin Naumescu 19.04.2022

De același autor

Pe măsură ce 9 Mai se apropie, Ziua Victoriei se îndepărtează. Propaganda Kremlinului macină în gol, pentru cei mai obtuzi dintre rușii obtuzi. Ceilalți încep să deslușească adevărul crud, prin ceața minciunilor televizate ale regimului și pe rafturile tot mai goale din magazine. Însă delirul putinist continuă și se agravează. Rusia este ultima, adevărata și singura țară neonazistă și imperialistă din secolul al XXI-lea, bântuită de visul bolnav al răzbunării și revanșei.

Al Treilea Reich rusesc, după cel țarist și cel sovietic, va eșua la un moment dat, ca și primele două, în 1917 și 1991. La fel cum au eșuat ultimele două Reich-uri germane, în 1918 și 1945. „Nevoia de spațiu vital”, „lumea rusă” (Russkiy mir), „marșul către Vest” și „operațiunea militară specială” degenerată în Războiul Total vor rămâne în istorie ca distopii tragice ale proiectului neonazist al Moscovei putiniste, versiunea ultimă a imperialismului rusesc.

Agresorii pierd întotdeauna războaiele pe termen lung, fiindcă unesc lumea împotriva lor, iar proiectul invaziei avansează, până se lovește de o forță mai mare. Înainte de a le pierde însă, pot distruge o lume și o generație, creând premisele pentru construcția unei noi ordini.

Privesc cu multă îngrijorare, în special pentru regiunea noastră, perspectiva ca războiul să se prelungească dincolo de această primăvară sau chiar dincolo de sfârșitul anului. Nu ar fi deloc o veste bună, dar, din păcate, este tot mai probabilă. Ca să nu mai vorbim de riscul privind extinderea războiului în Europa, dincolo de Ucraina, și de începutul altuia în Asia, prin anexarea oportunistă a Taiwanului de către China comunistă.

Rusia ar putea declara oficial război Ucrainei în perioada următoare, inventând „atacuri ucrainene asupra unor localități din Rusia” și vorbind despre „provocările militare ale Kievului”. Starea oficială de război, spre deosebire de povestea ridicolă cu „operațiunea militară specială” pentru eliberarea etnicilor ruși din Donbas (Sudetenland-ul Rusiei), ar servi ca „justificare” pentru mobilizarea generală și aruncarea de recruți în luptele de pe fronturile Ucrainei, unde armata rusă este deja în criză de combatanți, dar și pentru a declanșa Războiul Total, mergând până la folosirea tuturor categoriilor de armament, aviației (bombardierelor) pe scară largă, posibil chiar arme nucleare tactice. Dacă Rusia va bombarda nuclear, ca ultimă soluție pentru câștigarea războiului, asta se va întâmpla în centrul Kievului, pentru a distruge și a evacua capitala, și a o ocupa ulterior. 

Putinismul se descompune urât, iar ingredientele lui primare se văd înșirate peste tot, ca oasele unui schelet dezintegrat: minciuni peste minciuni, crime după crime, dictatură mai feroce decât cea din faza finală a URSS, controlul total al presei, militarism, expansionism, șantajarea vecinilor cu utilizarea forței de distrugere, distorsionarea adevărului și negarea evidențelor, dorința sălbatică de a ucide, distruge și jefui o țară și un popor care au ales calea politică a Vestului, antioccidentalism grețos, ură față de libertăți, democrație și stat de drept, instrumentalizarea ideologică a istoriei și a Bisericii Ortodoxe Ruse, corupție, sfidarea dreptului internațional, eliminarea violentă a opozanților, a disidenților sau a celor care vor doar să spună adevărul, izolarea crescândă de lumea democratică și, finalmente, declanșarea războiului. Aceasta este Rusia de astăzi, care încearcă să-și impună cu forța rachetelor Al Treilea Reich rusesc în Europa. 

Opt generali, zeci de ofițeri superiori și aproape douăzeci de mii de soldați ruși au murit devastând Ucraina, iar câteva sute au căzut prizonieri. Moskva (fostă Slava, ironia cinică a istoriei) este pe fundul Mării Negre, lovită de ucrainenii care au construit-o. Sute de tancuri și blindate rusești zac răsturnate și arse, ca niște carcase sinistre ale etosului putinist, care a primit ce merita.

 La rândul ei, mare parte din Ucraina de est și de sud este o ruină. Mii de civili au fost uciși în orașele bombardate, iar numeroase alte ținte, militare și non-militare, pe tot teritoriul țării, au fost distruse de la distanță. Ucraina a suferit pierderi grele, militare, civile, economice, de infrastructură. Orașul port Mariupol a fost ras, iar armata rusă este acolo, printre ruine. Harkiv, grav afectat. Spitale, școli, centre comerciale, blocuri de locuințe sau teatre, fără nicio legătură cu obiectivele militare, au fost nimicite, cu tot cu femeile, copiii și vârstnicii care erau înăuntru. Iar ce este mai rău se pare că încă nu a venit.  

Nu aș exclude scenariul utilizării de către Rusia a armelor nucleare tactice, în disperarea de a face mai repede diferența și de a înclina balanța în favoarea Moscovei. Nu aș exclude nici cuprinderea Transnistriei și a Republicii Moldova în acest război, cu toată reținerea și neutralitatea anunțate de conducerea de la Chișinău, care fusese avertizată încă din august, imediat după învestirea guvernului Gavrilița, printr-o vizită fulger a lui Dmitri Kozak, să nici nu pronunțe cuvântul NATO în perioada următoare. Decizia de pregătire a războiului era deja luată la Moscova, la momentul vizitei-surpriză a reprezentantului Kremlinului.

Mai departe, nu aș exclude nici cuprinderea în război a unei țări din flancul estic al NATO și apoi intrarea Rusiei în război cu Alianța Nord-Atlantică în ansamblu, ca urmare a activării art. 5. În acest moment, orice este posibil. Ceea ce știm sigur sunt două lucruri: că războiul lui Putin se prelungește și că, pe termen lung, Al Treilea Reich rusesc este perdant. Ceea ce nu știm este cât de departe ne aflăm de acel moment și cât de mari vor fi până atunci distrugerile și costul confruntării în Europa, mai ales dacă Putin, în disperarea sa finală, va alege să declanșeze Al Treilea Război Mondial.

O întrebare esențială se pune acum: cine va câștiga din prelungirea Războiului lui Putin? Să analizăm impactul asupra părților interesate.

Are Rusia de câștigat? Categoric, nu. Scăderea drastică a resurselor financiare va începe să se simtă în viața rușilor de rând și în capacitatea Moscovei de a-și alimenta mașinăria de război. Rusia va rămâne în 6-9 luni fără bani, iar ajutorul economic al Chinei va fi insuficient. China va cumpăra Rusia ieftin, bucată cu bucată. Posibil, Rusia ar putea rămâne și fără soldați (dacă nu declară oficial război Ucrainei, pentru a recruta obligatoriu) și de a fabrica armament și muniție, dacă nu adoptă o legislație a războiului, prin care să rechiziționeze toată industria privată și toate resursele din țară, punându-le în slujba frontului. Tot mai mulți ruși vor începe să vadă adevărul despre războiul lui Putin. Demoralizarea se va extinde, la nivel militar și civil. La fel și reacțiile de protest sau chiar tentativele de înlăturare de la putere a dictatorului. Timpul este marele dușman al invaziei și al războiului lui Putin, care oricum nu a funcționat conform planului inițial. Pe măsură ce trece timpul, greutățile și dezastrul Rusiei se vor amplifica. Finalul regimului Putin? Una din două variante: răsturnare violentă din interior, atunci când falimentul Rusiei va deveni evident, iar viața rușilor insuportabilă, sau înfrângere militară, în eventualitatea catastrofală a declanșării unui război împotriva NATO.

Are Ucraina de câștigat? La fel de evident este că nu. Distrugerea țării și numărul de victime în continuă creștere ar putea transforma Ucraina în „Siria Europei”. Chiar dacă nu oricum și nu în orice formă, încheierea cât mai rapidă a războiului ar fi un lucru bun pentru Ucraina sau în primul rând pentru ei. Deși asta nu pare să se întâmple.

Dar pentru UE, SUA, Occident, în general? Pe termen scurt, Războiul lui Putin a reunificat Vestul, la niveluri de mobilizare și strategii comune nemaiîntâlnite din perioada Războiului Rece. Unanimitatea decizională a sancțiunilor impuse Rusiei a funcționat până acum.

Dacă războiul nu se încheie însă în acest an, vor apărea probleme din ce în ce mai mari în economiile și democrațiile occidentale. Scumpirea energiei și inflația ar putea fi asociate la toamnă cu o criză a produselor alimentare, cu scumpiri în lanț, nervozitate socială și instabilitate politică. Nu se știe cât va mai putea fi menținută unitatea politică în UE pe tema sancțiunilor anti-Rusia. Ungaria lui Orban este cu un picior în tabăra lui Putin. Dependența de gazul rusesc nu poate fi eliminată în câteva luni, iar facturile cresc continuu. Revenirea sezonului rece (noiembrie-decembrie) marchează un termen maxim până la care reziliența economico-socială și stabilitatea democrațiilor occidentale pot fi menținute, dincolo de care pot apărea derapaje periculoase în Vest și reacții tot mai ostile ale facțiunilor extremiste și rusofile. Macron va apuca probabil să câștige duminică, dar nu știm ce va fi ulterior în alte democrații liberale, inclusiv la alegerile parlamentare franceze din iunie. Nu trebuie ignorate alegerile din noiembrie din SUA, în care democrații lui Biden ar putea pierde majoritatea în cel puțin una dintre camerele Congresului, ceea ce ar face ca guvernarea să fie mult mai dificilă.

 

Dacă niciuna dintre părțile menționate nu scapă de efectele negative ale prelungirii războiului, singura mare putere care poate traversa relativ neafectată criza, nefiind implicată în război, având acces la resurse ieftine și nefiind o democrație a cărei direcție să țină cont de nemulțumirile oamenilor și de voturi, este bineînțeles China.

Un război care s-ar întinde pe câțiva ani ar ruina Ucraina, ar prăbuși Rusia la nivelul unei anexe economice ieftine și subdezvoltate a Chinei, aflată în pragul unei implozii politico-sociale a regimului Putin, ar produce recesiune economică globală, ar mări amenințarea întoarcerii lui Trump la Casa Albă în 2024, ar crește riscul de dezintegrare a NATO și a UE și ar instala China în poziția de primă mare putere a lumii. În plus, s-ar deschide calea anexării Taiwanului și a unificării forțate a poporului chinez, prin desființarea Republicii China cu capitala la Taipei, chiar dacă punerea în practică a acestui obiectiv fundamental al Beijingului ar putea declanșa un alt mare război, în Asia.

Dacă privim cu atenție și luciditate în jurul nostru, înțelegem că ofensiva revizionismului și al Treilea Război Mondial sunt, de fapt, aici. Iar Occidentul va trebui să-și apere valorile, principiile și stilul de viață. Să lupte și să câștige. //

0

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2022 Revista 22