De același autor
Evident că puterea, şi mai ales PDL, a făcut un calcul statistic şi pragmatic şi a observat că acum deţine în jur de 80% din posturile alese din administraţie şi acest tip de vot i-ar asigura un procent superior celui de 19-20%, cât au în prezent. Chiar dacă ar valorifica doar 50% din potenţial, ar ajunge la aproape 40%. Dar nu este chiar aşa. În viaţa socială aritmetica are nişte devieri demne de analiză atentă.
Aceste tipuri de legi încearcă să facă sisteme de două partide, unul la putere, altul în opoziţie. Partidele mici argumentează corect de altfel că aria de alegeri se îngustează, că de fapt este o îngustare a democraţiei, pentru că dispar partidele mici şi temele sociale noi, neideologizate. Societatea noastră are nevoie de diversitate, de partide ecologiste, de partide ale comunităţilor, ale tinerilor şi atitudinilor militante contraputere. Este o lege care valorifică, de fapt, prezenţa mică la vot, care încearcă adaptarea scenei politice la prezenţa din ce în se mai mică la vot. Atunci când o propun cei de la putere, ei se gândesc că îi va avantaja, dar nu avantajează, din principiu, decât partidele mari. Cele trei partide mari, PSD, PDL, dar şi PNL, vor fi avantajate. Pe cei de la putere îi avantajează atunci când este prezenţă mică la vot. Acest lucru se întâmplă în centrele mari urbane, cu peste 200.000 de locuitori şi în aceste condiţii sunt avantajaţi cei de la putere, care au ca proiect de păstrat statu-quo-ul. Dar lucrurile nu se vor desfăşura conform dorinţei partidelor mari. Legea poate avea şi un efect pervers pentru cei de la putere, pe care ei nu l-au gândit, în entuziasmul lor: îi face pe cei din opoziţie să-şi unească forţele, să gândească statistic, nu ideologic. Opoziţia şi partidele mici ar putea deveni actori politici mult mai pragmatici. Partidele mici sunt obligate să facă alianţe electorale, coaliţii şi alte lucruri ca să vină cu candidaţi cu şanse mari. În situaţia noastră de acum, probabil că şi USL va căuta soluţii încât să fie mult mai închegată, cu candidaţi foarte buni. Cei mici nu se vor mai lupta pentru favorul celor mari şi s-ar putea să caute a constitui o alternativă la ideologiile politice clasice. E adevărat că această lege va fragiliza primarii şi îi va face mai dependenţi de partide, dar ei au oricum o dinamică haotică şi clientelară în ultima vreme. Vom avea nişte primari fragili, mai contestabili, care poate vor deveni mai demagogi, pentru că vor să-şi păstreze echilibrul fragil, şi mult mai dependenţi de partide, pentru că în asemenea condiţii independenţii sunt deja o iluzie.
Cineva m-a întrebat de Sorin Oprescu: ca independent va avea de pierdut, în condiţiile în care legea îi favorizează pe primarii deja în funcţie? Am răspuns negativ: Oprescu a reuşit să fie undeva între partide, un fel de candidat contra-sistem, dar în acelaşi timp în sistem. Bucureştenii se simt bolnavi şi vor un doctor şi atunci el e bun şi va câştiga în continuare în orice condiţii. Oprescu nu va fi afectat, în sondaje stă destul de bine, iar dacă va reuşi să-şi menţină trendul, câştigă cu sau fără un partid.
Unele echipe de cercetători au făcut deja simulări şi spun că nu se vor crea dezechilibre între partide, că vor câştiga în jur de 90% dintre actualii candidaţi. Nu cred în profesionalismul acestei prognoze, dar sunt convins că toţi vor să se păstreze această stare de lucruri. Politica noastră este slabă, nu produce idei noi şi nici alternative ieşite din logica politicianistă, aşa că nu avem la ce să sperăm. Nimeni nu vrea să se schimbe ceva de fond în politica noastră. Orice breşă în acest sistem ar rupe vraja şi lucrurile ar putea lua o întorsătură periculoasă pentru politicienii de azi.
Este adevărat că primarii care vor fi aleşi din primul tur, fără să strângă majoritatea voturilor exprimate, nu vor fi suficient de reprezentativi pentru comunitate. Dar pe cine interesează asta în România de azi? Alina Mungiu are dreptate când spune că există şi un argument pro, acela că legea simplifică foarte mult procedura de alegeri şi, în fond, oamenii ştiu că se alege cineva dintr-un singur tur şi teoretic ar putea să se responsabilizeze, pentru că acum sunt două tururi şi participarea este foarte scăzută. Când pui un singur tur şi lumea ştie că dacă nu iese din casă o să se aleagă acela care conduce în sondaje, dacă nu le place atunci se vor mobiliza pentru a respinge acel candidat. Da, este corect teoretic, dar argumentul contra este cel care spune că oamenii sunt neparticipativi, iar reprezentativitatea primarilor scade continuu. În plus, poate că oamenii se vor mobiliza pentru a respinge un candidat odios, dar asta ajunge? Vot negativ avem deja de aproape două decenii, dar încă nu avem un mecanism electoral care să schimbe sistemul în adâncime. Oamenii merg să taxeze un idiot sau un hoţ, dar ar trebui să le oferim condiţii pentru a vota pe cineva nou intrat în politică, cineva care are o viziune proaspătă sau este în stare să modifice optica administrativă.
Vorbim prea mult de reprezentativitate statistică, în rest, indiferent de procent, un primar ales în România îşi reprezintă doar familia, partidul sau grupul de afaceri care i-au pus în braţe bani pentru campanie. După ce a fost ales, primarul uită de cine a fost votat, va rămâne să-l reprezinte doar pe cel care a sponsorizat. Sigur, vorbim aici de o cultură politică încă neconstituită, încă fragilă şi de lipsa reflexelor legate de interesul colectiv.
Orice discuţie despre legi electorale îi face pe politicienii români să se gândească doar la şmecherii, la manevrarea votului şi malversaţiuni. De câte ori s-a lucrat la legi sau coduri electorale s-au urmărit nişte interese strict politicianiste. Cum să se sperie vânatul, cum să se numere voturi mai cu spor sau cum să fie locuri pentru toată lumea. Unele ONG-uri au participat activ la aceste întreprinderi de prostire a populaţiei. Iliescu şi Năstase au făcut un mandat prezidenţial de 5 ani şi l-a valorificat Traian Băsescu. Acum însă, pe Traian Băsescu îl încurcă teribil acest mandat lung şi ar dori să-l mai scurteze, pentru a sincroniza alegerile generale cu cele prezidenţiale. Hrebenciuc a încercat prin ultima lege, aşa-zis uninominală, să aducă un al treilea actor la masa politicii, PNL, partid care şi-a ales marea majoritate a parlamentarilor de pe locurile doi şi trei. A reuşit să ţină PNL în joc, dar acesta mănâncă deja destul de mult din prăjitura PSD. Altfel spus, Hrebenciuc a reuşit consolidarea dreptei din România.
După cum vedem, niciuna dintre aceste încercări nu a avut efectul scontat. De fiecare dată, societatea a reacţionat neaşteptat, diferit, parcă ar exista nişte anticorpi naturali care le strică lucrarea marilor şmecheri. În lipsa unei presiuni a intelectualilor sau a societăţii civile, se încearcă mereu modificarea legilor pentru ca momentul să fie eternizat, pentru a opri schimbarea, curgerea. Momentul faustian al rămânerii clipei (atât de frumoase când sunt la putere!) devine incantaţie pentru planificatorii trişti ai politicii noastre. Aş pune pariu că şi acum, dacă se va aplica un asemenea sistem de vot, vor apărea foarte multe situaţii neprevăzute şi efecte perverse, cum spun sociologii. Se vor face mai puţine cheltuieli şi vor avea curaj să participe candidaţi surpriză, oameni respectaţi în comunităţi, încurajaţi de faptul că într-un singur tur nu se vor putea coaliza partidele împotriva lui. Primarii actuali ar putea să migreze masiv spre opoziţia care este regina sondajelor. Cum majoritatea celor cu două trei mandate au trecut pe la mai multe partide, acum vor putea găsi momentul să revină la iubirile iniţiale. Cine ştie? Multe se vor putea întâmpla în mecanismul de descurcăreală generală, românesc 100%, mecanism de gândire care nu cred că poate fi formalizat sau standardizat în vreo teorie sau algoritm.
Deşi mulţi aşteaptă o lebădă neagră în politica noastră, evident lebăda lor, nu cred că rechinii politicii noastre se vor îngrijora de vreo evoluţie viitoare neaşteptată. Ei ştiu câteva lucruri foarte bine, dar mai ales cunoscuta butadă a lui Stalin cu importanţa celui care numără voturile. Ştiu şi că dezbaterea publică a unei legi este doar un foc de armă care sperie lăstunii. Corbii, uliul şi alţi veterani din pădurea politicii stau cuminţi până trece valul. Apoi schimbă ei ceea ce este de schimbat. //
Citeste si despre: reprezentativitate statistica, voturi exprimate, atitudini militante, centre urbane, actuali candidati.
