De același autor
Au trecut deja două săptămâni de la alegerile locale din Turcia, dar rezonanța rezultatelor acestora nu a pierdut din intensitate în presa și spațiul public din această țară. Se pare că despre aceste alegeri se va discuta mulți ani de acum înainte. Rezultatele au luat prin surprindere atât partidul AKP (Partidul Justiției și Dezvoltării), cât și partidele de opoziție, dar poate și mai mult au luat prin surprindere poporul turc. Pentru prima dată de când deține puterea în Turcia, după 22 de ani, AKP nu s-a poziționat pe primul loc în topul partidelor câștigătoare. După 16 victorii clare la diferite alegeri și referendumuri, AKP a cedat locul său CHP-ului (Partidul Republican al Poporului), de aceea, indiscutabil este un punct de cotitură în politica din Turcia. Acest lucru, spre surprinderea tuturor, l-a declarat chiar președintele Recep Tayyip Erdoğan în noaptea de după alegeri.
Principalul motiv care a dus la înfrângerea AKP este criza economică gravă cu care se confruntă Turcia de câțiva ani. Conform datelor Institutului Național de Statistică din Turcia, în luna martie rata inflației a fost de 68,5%, dar Grupul de Cercetare a Inflației (ENAG) vorbește despre o rată a inflației de 124,63%. Aceste date sumbre se reflectă în viața de zi cu zi a turcilor prin scumpiri în lanț ale produselor de primă necesitate. De aceea nu aș greși dacă aș spune că aceste alegeri au unit cetățeni de diferite etnii, confesiuni religioase sau viziuni ideologice, criza economică spunându-și cuvântul în toate segmentele populației. Prezența la vot a fost una destul de mică (78%), în comparație cu alte scrutine (84,6% alegerile municipale din 2019, 84% la alegerile prezidențiale din 2023). În opinia președintelui Erdoğan, acesta ar fi unul dintre motivele care au dus la înfrângerea AKP. Mulți dintre simpatizanții și votanții partidului nu s-au prezentat la urne.
Dacă aruncăm o privire la titlurile din presa de limbă rusă sau engleză, putem vedea clar că imaginea regimului AKP în frunte cu președintele Erdoğan a avut de suferit destul de mult. De altfel, imaginea președintelui a fost șifonată încă înainte de scrutin, când în presa din Turcia s-a scris că relațiile comerciale cu Israelul continuă, în pofida criticilor dure și a acuzațiilor președintelui Erdoğan la adresa Israelului. Această greșeală a costat mult regimul, pentru că votanții fideli ai AKP au ales să își dea votul în semn de protest pentru YRP (Noul Partid al Bunăstării – radical islamist), condus de Fatih Erbakan, fiul fostului prim-ministru al Turciei, Necmettin Erbakan. Astfel poate fi explicată ascensiunea acestui partid, care s-a situat pe locul 3 (6,16%) în topul partidelor câștigătoare. Comentatorii politici turci susțin că, dacă AKP nu va repara greșelile făcute până acum și nu își va regândi strategia de lucru cu cetățenii, voturile la viitoarele alegeri ar putea merge spre Noul Partid al Bunăstării (YRP).
AKP a pierdut alegerile pentru a treia oară în Istanbul, metropola în care locuiesc în jur de 16 milioane oameni. Această înfrângere este un indiciu pentru rezultatele viitoarelor alegeri. În Turcia există o expresie pe larg folosită în presă, dar și printre turci: „Cine câștigă Istanbulul câștigă Turcia!”. Istanbulul a fost miza cea mai mare a acestui scrutin. Actualul primar al Istanbulului, Ekrem İmamoğlu, este unul dintre cei mai populari politicieni din Turcia, dar și cel mai puternic politician din opoziție. Spre deosebire de tabăra CHP, unde numele lui Ekrem İmamoğlu și Mansur Yavaș (primarul Ankarei) se aud tot mai des în spațiul public, regimul AKP, aș putea spune, nu are un candidat prezidențiabil concret. Primăria Istanbulului este dorită de orice partid politic din Turcia, dar pe lângă importanța economică a acestuia și grandoarea sa, Istanbulul are o problemă enormă ce ține de clădirile și blocurile vechi, care ar putea să se dărâme în cazul „Marelui Cutremur din Istanbul” (așa cum îl numesc oamenii de știință turci). Deja de mai mulți ani, seismologii turci atenționează populația, dar și autoritățile, de iminența unui cutremur cu magnitudinea de 7-8 grade pe scara Richter, care ar putea lua viața a milioane de oameni în zona Istanbulului și ar constitui un adevărat dezastru pentru întreaga țară. Subiectul cutremurelor a fost discutat pe larg în această campanie electorală. Cutremurele de la Kahramanmaraș, din februarie 2023, au lăsat o traumă adâncă în conștiința tuturor turcilor.
Există un aspect al acestor alegeri despre care nu s-a scris prea mult în presa internațională, și anume că numărul femeilor candidate care au câștigat fotoliul de primar este unul impresionant. În 11 municipalități metropolitane și 61 de primării de district au fost alese femei, de aceea unele instituții media au descris aceste alegeri ca fiind o „victorie a femeilor”.
Cum va gestiona președintele Erdoğan acest insucces?
Timp de două săptămâni, au fost discutate mai multe scenarii. Unii comentatori politici nu au exclus că președintele Turciei, pentru a-și consolida puterea și pentru a obține din nou imaginea unui lider puternic, de neînvins, ar putea recurge la inițierea unei incursiuni armate în Siria sau în Irak. Dar, deocamdată, președintele turc a declarat că autoritățile se vor concentra și mai mult pe soluționarea cât mai rapidă a problemelor din economie. Nu este exclusă continuarea adoptării de noi măsuri de înăsprire a politicii monetare. Anterior alegerilor, Banca Centrală a Turciei anunțase noi măsuri pentru a reduce cheltuielile cu cardurile de credit. Dar aceste măsuri, cu siguranță, vor afecta și mai mult cetățenii turci. Nemulțumirea acestora față de politicile financiare ale guvernului a putut fi observată în rezultatele alegerilor locale din 31 martie. Dacă înainte de alegeri atât președintele Erdoğan, cât și membrii echipei sale au folosit mesaje electorale de dezbinare a populației pe criterii politico-ideologice, identitare, religioase, mesajul de după scrutin al celor de la guvernare este unul mai temperat, echilibrat, constructiv și mai pacificator.
În presa internațională, regimul AKP este criticat pe larg, dar Erdoğan rămâne unul dintre cei mai experimentați politicieni din Turcia, care se bucură de simpatia multor cetățeni. Totuși, AKP ar putea pierde din influența și importanța pe care o are în prezent odată cu expirarea mandatului actualului președinte. Pentru a evita acest lucru este nevoie de o schimbare la nivel de conducere a partidului. AKP ar putea lua exemplul CHP, care are în fruntea sa un politician tânăr (50 de ani), ambițios și un bun orator, în persoana lui Özgur Özel. Acest politician a fost liderul care a putut mobiliza electoratul. Președintele Erdoğan, care are deja o vârstă respectabilă (70 de ani), nu mai are energia pe care o avea odată. Acest lucru poate fi observat cu ochiul liber. Poate de aceea a declarat că aceste alegeri sunt ultimele la care participă.
Cetățenii turci cu care am discutat în aceste două săptămâni sunt în general mulțumiți de rezultate. Mulți dintre aceștia nu argumentează această mulțumire sau satisfacție neapărat prin înfrângerea AKP și prin câștigul CHP, ci prin simplul fapt că în Turcia atât opoziția, cât și cei de la putere vor trebui să muncească enorm pentru a câștiga încrederea și voturile cetățenilor la alegerile generale din 2028.
Este adevărat, rezultatele acestor alegeri reprezintă un vot de încredere pentru republicanii laici, dar aceștia nu ar trebui să uite că diferența de voturi dintre CHP și AKP este de doar 939 de mii, la nivel general. La alegerile locale, diaspora turcească nu are dreptul să voteze, pe când la alegerile generale și prezidențiale, turcii din străinătate votează mai mult pentru AKP. De aceea, CHP trebuie să conștientizeze faptul că are o responsabilitate istorică. Munca depusă la nivel local, fără îndoială, va influența rezultatele alegerilor generale. Chiar dacă s-a situat pe locul al doilea la alegerile locale din 31 martie, AKP va continua lupta pentru întâietate, pentru că președintele turc nu va ceda ușor sau, cum a declarat chiar el: „Nu putem permite nimănui, indiferent cine ar fi, să irosească 22 de ani de experiență și 22 de ani de luptă grea. Nu vom permite acest lucru”.
Pentru a concluziona, am putea afirma că marele câștigător al acestui scrutin este totuși poporul turc. Afectați de efectele crizei economice, angoasați de grija zilei de mâine, la viitoarele alegeri turcii vor susține partidul care va îndeplini promisiunile, penalizând „vânzătorii de vise”. CHP va trebui să onoreze încrederea pe care au acordat-o turcii acestui partid, de aceea nu își pot permite luxul de a face nici cea mai mică greșeală. Alegerile din 31 martie reprezintă o reanimare a democrației turcești și un mesaj clar al turcilor atât pentru autoritățile centrale, cât și pentru întreaga lume. //
