De același autor
Ecuația nu s-a simplificat după primul tur, ci s-a complicat. În turul al doilea, Maia Sandu are o sarcină dificilă – să-i convingă pe cei care au stat acasă în primul tur să o voteze. Și nu doar atât. Ca să-l bată pe Igor Dodon, ea va trebui să-i seducă pe cei care, la 1 noiembrie, l-au votat pe Renato Usatâi – un personaj controversat, perceput ca politician pro-rus, populist, îndrăgit de 15% din cetățeni pentru limbajul său „pitoresc”, utilizat în special de exponenții lumii interlope. Maia Sandu trebuie să ademenească alegătorii lui Usatîi fără să irite unioniștii, majoritatea intelectuali. Situația este asemănătoare cu cea de la alegerile locale din 2019 – când, pentru funcția de primar al Chișinăului, s-au duelat Andrei Năstase (liderul Platformei DA) și socialistul Ion Ceban. Unioniștii l-au boicotat pe Năstase și a învins Ion Ceban.
Scorul, după primul tur, desfășurat duminică, este unul strâns – de 36,16% la 32,61% în favoarea Maiei Sandu, după procesarea a 100% din voturi.
Diaspora a făcut istorie în primul tur al alegerilor de duminică, depășind toate recordurile de până acum în ceea ce privește participarea la vot. Datorită ei, balanța s-a înclinat în favoarea Maiei Sandu în ultimul moment. În pofida pandemiei, a ploii și a frigului de afară, aproape 150 de mii de moldoveni au stat la coadă chiar și câte zece ore în fața secțiilor de votare din străinătate, pentru a putea vota. Chiar și așa, nu toți au reușit, deși în multe țări procesul de votare a fost extins cu două ore. Cei mai mulți moldoveni din diaspora au votat în Italia – 46 442 de alegători. În Marea Britanie au reușit să voteze 16 847 de alegători, în Franța – 15 616, în Germania – 12 924, în România – 12 912, în Irlanda – peste 7 000, în SUA – 5 755, în Federația Rusă – 5 603, iar în Spania – 4 300 de alegători.
Mobilizarea fără precedent a diasporei l-a enervat pe Igor Dodon, care a recurs luni la ofense. El a spus că diaspora reprezintă „un electorat paralel cu cel al Republicii Moldova”. Potrivit lui, acest electorat are propria viziune și propria preferință politică și, în mare parte, aceste preferințe se află în disonanță cu preferințele populației majoritare care locuiește și muncește acasă, în Moldova”, a spus Dodon. Declarația lui a generat un val de critici pe rețelele de socializare și, cel mai probabil, va avea efect invers – o și mai solidă mobilizare a diasporei în turul al doilea al alegerilor din 15 noiembrie.
Per total, prezența la vot, la scrutinul de duminică, 1 noiembrie, a fost de 42,76%. Pe tot parcursul zilei, jurnaliștii din Republica Moldova au relatat despre numeroase tentative de manipulare a votului prin corupție și aducere organizată la urne a alegătorilor din regiunea transnistreană – și nu doar la secțiile de votare de la așa-zisa „frontieră” administrativă cu Transnistria, dar și la câteva secții din sudul și nordul țării. Așa s-ar explica faptul că din cele 11 raioane ale Republicii Moldova de pe malul Prutului (de la frontiera cu România – unde tradițional se dă un vot pro-Vest), la alegerile din 1 noiembrie candidatul proeuropean, Maia Sandu, a ieșit învingător doar în 4, iar candidatul prorus, Igor Dodon, s-a clasat primul în alte 6 raioane (echivalentul județelor din România).
Tradițional, pentru votul celor din regiunea separatistă cineva plătește. Jurnaliștii moldoveni au reușit să demonstreze, de exemplu, că la alegerile parlamentare din 2019 din Republica Moldova, alegătorii aduși organizat din Transnistria au fost plătiți prin intermediul exponenților locali ai regimului separatist, iar de organizarea și transportarea lor la secțiile de votare din dreapta Nistrului s-au ocupat unii șefi din miliția transnistreană.
Duminică, localnicii din satele moldovenești, situate la frontiera administrativă cu Transnistria, au încercat să blocheze unitățile de transport cu alegători de peste Nistru. Acestea au format cozi la bariera ce marchează „hotarul” inventat de regimul separatist. Au avut loc ciocniri și a fost nevoie de intervenția poliției. Au fost folosite toate metodele posibile pentru a aduce la vot oameni de peste Nistru, inclusiv autoturismele personale și microbuze ce deservesc bisericile. La un moment dat, se iscase chiar și un conflict în rândul celor aduși la alegeri din stânga Nistrului, deoarece nu venea „casierul” să le dea banii pentru vot, momentul fiind filmat cu un telefon mobil. Mai mult, unii alegători de peste Nistru au fost abandonați în drum, după ce au votat, de către cei care i-au adus.
Totuși, președintele Comisiei Electorale Centrale, Dorin Cimil, a menționat luni, în cadrul unui briefing, că abateri grave nu au avut loc. Potrivit lui, la cele 42 de secții de votare deschise pentru locuitorii de pe malul stâng al Nistrului au votat 14 709 persoane. Dintre acestea, 74,25 la sută și-au dat votul pentru Igor Dodon.
În preajma alegerilor, jurnaliști sub acoperire din Republica Moldova au reușit să arate că au fost reactivate metodele vechi de utilizare în campanie a factorului administrativ – pădurarii, de exemplu, primind indicații de la superiori să întocmească liste cu persoane care să accepte să voteze așa cum o să li se spună. Analiștii politici de la Chișinău spun că fraudarea, prin pârghii administrative, i-ar putea adăuga candidatului puterii 5-6 la sută.
Potrivit analiștilor politici, duminică, Igor Dodon a primit un vot de blam pentru că și-a mințit constant poporul în calitate de președinte, nu și-a îndeplinit nicio promisiune și nu a depus efort ca justiția să se debaraseze de corupție, obediență și incompetență – schemele prin care fostul regim (al oligarhului Vladimir Plahotniuc) controla justiția, fiind pur și simplu asimilate de noua putere după învestirea actualului guvern, controlat de Igor Dodon.
Directorul Institutului pentru Inițiative Strategice de la Chișinău, Vadim Pistrinciuc, susține că, în turul al doilea, șansele Maiei Sandu cresc semnificativ. „Spectrul de unde președinta PAS mai poate mobiliza voturi este mai mare decât în cazul lui Igor Dodon”. Dar Pistrinciuc precizează: „Asta, doar dacă votul va fi unul cât de cât corect și nu se va recurge la fraudări masive”.
Rezultatele scrutinelor precedente demonstrează că, în turul al doilea, electoratul proeuropean se mobilizează contra mizei electorale a Kremlinului indiferent pe cine a sprijinit în primul tur. Cei din Partidul Acțiune și Solidaritate, condus de Maia Sandu, susțin că victoria obținută în primul tur nu-i face deloc să se relaxeze. Potrivit lor, urmează două săptămâni încordate în care vor trebui convinși să iasă la vot și să voteze contra lui Dodon cei care au stat acasă pe 1 noiembrie. De asemenea, e nevoie de votul unioniștilor, care tot proeuropeni sunt. Faptul că cei doi candidați unioniști se regăsesc la coada clasamentului electoral nu înseamnă că numărul celor care susțin ideea unirii Republicii Moldova cu România este mic, ci că electoratul unionist s-a orientat spre candidatul cu cele mai multe șanse de a-l învinge pe prorusul Igor Dodon. În realitate, numărul unioniștilor în Moldova crește continuu de 10 ani și a ajuns acum, conform ultimelor sondaje, la 25%.
Cel mai mare perdant al acestor alegeri este liderul Platformei DA, Andrei Năstase, cel care a reușit să scoată, în 2015-2016, oamenii în stradă împotriva regimului cleptocratic al lui Vladimir Plahotniuc. Treptat însă, acesta a pierdut din susținători, iar în 2019 a pierdut alegerile pentru funcția de primar la Chișinău în fața socialistului Ion Ceban. Pe parcursul acestei campanii electorale, Năstase i-a cerut ostentativ Maiei Sandu să-i întoarcă datoria – să se retragă din cursa electorală în favoarea sa, așa cum el s-a retras, în 2016, la alegerile prezidențiale, în favoarea Maiei Sandu. În ultima săptămână de campanie, Năstase a utilizat insistent sloganul: „Sunt singurul care îl poate bate pe Dodon”, iar adepții Platformei DA au blamat agresiv sondajele care o dădeau învingătoare pe Maia Sandu, atacând-o pe rețelele de socializare inclusiv folosind fake-uri. Dar ceea ce nu au reușit liderii proeuropeni a reușit electoratul celor doi – acesta a conștientizat că divizarea voturilor între Andrei Năstase și Maia Sandu l-ar putea aduce în turul al doilea, în calitate de contracandidat al lui Igor Dodon, pe Renato Usatâi – un personaj politic „pitoresc”, care se visează „Lukașenko de Moldova”, cu dosare penale în Rusia și care, la alegerile prezidențiale din 2016, și-a îndemnat susținătorii să-și dea votul, în turul al doilea, pentru Igor Dodon – un gest care i-a adus atunci procentele lipsă lui Dodon în fața Maiei Sandu.
Luni, trei lideri politici și-au îndemnat susținătorii să voteze în turul al doilea pentru Maia Sandu. Este vorba de liderul PUN, Octavian Țîcu, candidatul blocului „Unirea”, Dorin Chirtoacă, și liderul Platformei DA, Andrei Năstase. //
