De același autor
Urmaresc atent ce se petrece in Romania legat de arestarea fratelui presedintelui Traian Basescu si acuzatiile legate de presupusele legaturi frauduloase cu clanul Bercea. Transferul de responsabilitate dinspre un presupus faptas catre o ruda apropiata, fara probe juridice irefutabile, este inacceptabil intr-un stat de drept. Responsabilitatea este individuala. Juridic, presedintele Basescu nu este implicat in aceasta actiune, iar politicienii care se grabesc sa-i ceara demisia nu o fac decat din ratiuni meschin-vindicative si strict oportuniste.
Calin Popescu-Tariceanu a crescut in casa unui intelectual, Dan Amedeo Lazarescu, care a colaborat asiduu cu Securitatea. Acest lucru nu l-a impiedicat sa ocupe inalte functii in statul roman, inclusiv pe aceea de prim ministru. Victor Ponta s-a solidarizat strident si frenetic cu Adrian Nastase, inclusiv dupa condamnarea acestuia. Se cunosc cazurile fratilor unor presedinti americani, inclusiv Richard Nixon si Jimmy Carter. Nu cred ca derivele acestora au dus la cereri de demisie din partea actorilor politici care conteaza. Mi se par asadar salutare pozitiile domnilor Vasile Blaga si Kelemen Hunor. Este cazul sa dezisterizam discursul public si sa meditam cu sobrietate la ceea ce cineva numea riscurile profesionale ale puterii.
Eroarea domnului Traian Basescu a fost inainte de toate una psihologica: a subestimat rapacitatea unor membri ai anturajului sau imediat, in acest caz a fratelui sau. Dar faptul ca a precizat fara urma de echivoc ca are incredere in justitia independenta si ca o va sprijini fara ezitari este graitor. Destinul politic al lui Traian Basescu este legat de patru mari optiuni: statul de drept, lupta impotriva coruptiei, politica externa pro-occidentala si despartirea de trecutul comunist. Comparati aceste optiuni, asumate si sustinute consecvent, cu ceea ce propun adversarii sai si veti intelege de unde vine indarjirea celor care cer demisia sa, de la Tariceanu si Ponta la Voiculescu si antenele sale.
Sa-mi fie ingaduit sa nu cred in moralitatea lui Felix. Sa-mi fie ingaduit sa nu cred in moralitatea unui plagiator. Sa-mi fie ingaduit sa nu cred in retorica unui gropar al liberalismuluii romanesc. Ceea ce nu inseamna ca nu regret ca actiunile iresponsabile ale fratelui presedintelui au aruncat o lumina dezolanta asupra unui anturaj in perpetua goana dupa influenta si avantaje deloc meritate. Dar trebuie spus ca fara interventiile repetate si hotarate ale lui Traian Basescu, sistemul ticalosit ar fi prosperat in mod obscen in Romania. Este un fapt care trebuie accentuat. Ar fi de dorit ca dl Klaus Johannis sa tina cont de aceasta realitate.
Sigur, presedintia lui Traian Basescu merita un alt final. Cred ca si el este de acord cu aceasta asertiune. Dar nu trebuie sa uitam ca zece ani decisivi din istoria tarii nu se judeca sub imperiul emotiilor exacerbate, al propagandei electorale si al unor dubioase reglari de conturi. E nevoie de calm, de onestitate, de obiectivitate, de decenta politologica si istoriografica. Suntem capabili sa purtam discutia intr-un asemenea cadru?
http://www.ziare.com/basescu/presedinte/cumpana-lui-traian-basescu-1306986
Articol publicat si pe site-ul contributors.ro.
