Pe aceeași temă
PNȚCD, ca urmaș al Partidului Național Român - care a contribuit decisiv la Marea Unire din 1 Decembrie 1918 - a propus, în 1989, ca 1 Decembrie să fie Sărbătoarea Națională a României.
Un „cititor“ al revistei 22, semnând Dini G. Jónas, vine și numește Marea Unire din 1 Decembrie 1918 un... mit (= născocire, basm). Este surprinzător și regretabil că revista 22 publică asemenea texte (vezi Adevăr istoric contra mitologie națională, în nr. 15, 15-20 aprilie 2015, p. 15) ce falsifică adevărul și jignesc, deopotrivă, demnitatea noastră națională și simplul bun-simț. Domnul D.G.J. invocă opiniile d-lui Lucian Boia din eseul său Primul Război Mondial. Controverse, paradoxuri, reinterpretări, Humanitas, 2014. Preia cu șiretenie câte ceva din afirmațiile d-lui Boia (adesea, îndoielnice și discutabile și ele), apoi îngroașă și falsifică cu impertinență „profesională“ tezele acestuia.
Expresiile d-lui D.G.J., de genul „imperialistul Brătianu“ și „injustul Tratat de la Trianon“, vin direct din discursul propagandei Kominternului.
Față de reaua-credință a d-lui D.G.J., ne limităm a spune că hotărârile luate de reprezentanța Transilvaniei la 1 decembrie 1918 cuprindeau trei înalte principii moral-politice, clar expuse în Proclamația de la Alba Iulia, dată publicităţii la acea zi:
– Unirea tuturor românilor în granițele unui singur stat, etnic definite prin procesul de autodeterminare.
– Acordarea tuturor drepturilor și posibilităților de păstrare și dezvoltare a specificului etnic, lingvistic și cultural tuturor populațiilor minoritare pe teritoriul național.
– Realizarea unui stat bazat pe principii democratice, cu o largă deschidere spre Comunitatea Europeană.
Prin urmare, actul de la Alba Iulia din 1918 are un fundament solid: a fost făcut în spiritul dreptății și al respectului reciproc ce trebuie să guverneze relațiile dintre oameni și dintre popoare.
Liviu Petrina, purtător de cuvânt al PNȚCD
București, 23 aprilie 2015
