Pe aceeași temă
Oare câte zeci de legi ale „educației“ au fost promulgate după 1989? Mai trebuie făcute noi experiențe păguboase pentru elevi, cadre didactice și contribuabili? Nu poate fi adapat un sistem educațional din țările cu rezultate practice pozitive în domeniu din UE, dar și din SUA?
În centrul atenției ar trebui să stea interesele elevilor, și nu ale profesorilor („meditații“). În școli să se facă educație, nu doar învățământ (de ce s-au desființat orele de dirigenție?). Învățământul superior trebuie să formeze educatori, nu doar profesori.
Partidele, guvernul, specialiștii ar trebui să stabilească oportunitățile și prioritățile de dezvoltare economică ale țării pe termen mediu și lung. În caz contrar, școala va produce în continuare „șomeri cu diplomă“, în loc de specialiști și lucrători înalt calificați, de care are nevoie economia și societatea. Mă și întreb pe ce criterii se stabilesc acum profilurile școlilor și programele școlare, dacă nu se știe ce sectoare și domenii au șanse reale de dezvoltare în viitor, într-o piață globalizată și tot mai concurențială?
Să nu se facă niciun rabat de la calitatea și integritatea sistemului educațional. România nu va progresa cu „statistici politizate“, ci cu oameni de calitate, educați și buni profesioniști.
Cu respect,
Mircea Tecuceanu
26 ianuarie 2016
