Pe aceeași temă
Memoria deportărilor din România este un proiect al Fundaţiei Academia Civică, dezvoltat în cooperare cu Fundaţia Culturală Memoria, în cadrul programului Comisiei Europene „Europa pentru cetăţeni“, acţiunea 4, „Memoria activă a Europei“.
Proiectul „Memoria deportărilor din România“, cu prilejul împlinirii a 60 de ani de la deportări, şi-a propus să comemoreze, să informeze şi să transmită tinerei generaţii adevăruri despre una dintre cele mai ample acţiuni de deportare din istoria recentă a României, deportarea din iunie 1951.
Prin evenimentele programate, proiectul şi-a dorit să reflecteze asupra destinului celor 44.000 de oameni deportaţi într-o singură noapte, dar şi să aducă în dezbaterea publică o temă mai amplă, prelucrarea trecutului recent prin relaţia dintre Memorie şi Istorie.
Iată calendarul evenimentelor:
1. Prelucrarea trecutului recent prin relaţia dintre memorie şi istorie – Atelier pentru jurnalişti.
Cei 15 jurnalişti din Bucureşti,Timişoara, Cluj, Satu Mare, Alba Iulia, Oradea, Suceava, Brăila şi Galaţi au participat la două interesante dezbateri: Sfârşiţi odată cu trecutul negru! Analiza trecutului recent. Studiu de caz: România, pornind de la lansarea a două noi volume editate de Fundaţia Academia Civică - Centrul Internaţional de Studii asupra Comunismului (Sfârşiţi odată cu trecutul negru!, coordonator Romulus Rusan, şi Ororile şi farmecul detenţiei, de Constantin Ionaşcu, într-o convorbire cu Traian Călin Uba) şi Trecutul recent, o temă polemică: perspectiva victimelor versus perspectiva aparatului represiv, unde invitat principal a fost regizorul Andrei Ujică, alături de Ana Blandiana, Micaela Ghiţescu şi Romulus Rusan. (Bucureşti, 20-22 noiembrie 2010)
2. Lansarea proiectului Memoria deportărilor din România şi lansarea numărului 72-73 al revistei Memoria. (Bucureşti, 8 decembrie 2010)
3. Vernisarea expoziţiei Rusaliile Negre: deportarea în Bărăgan – expoziţie comemorativă la 60 de ani de la deportarea în iunie 1951 a 44.000 de cetăţeni români din Banat şi Mehedinţi în Bărăgan (v. pagina VII).
Realizată de Romulus Rusan şi de colectivul de cercetători de la Centrul Internaţional de Studii asupra Comunismului din cadrul Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, expoziţia a prezentat în amplul spaţiu expoziţional de la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti“ documente, fotografii, mărturii despre deportarea din iunie 1951. Cu acelaşi prilej a fost lansat un audiobook cu 20 de fragmente de mărturii ale celor care au fost deportaţi, mărturii extrase din arhiva de istorie orală a CISAC. (Bucureşti, 25 martie 2011)
4. Întâlnire a foştilor deportaţi cu elevi din Bucureşti în cadrul expoziţiei Rusaliile Negre, deschise la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti“.
Discuţia, la care au participat 14 foşti deportaţi, a fost moderată de Ana Blandiana şi Romulus Rusan. (Bucureşti, 13 aprilie 2011)
5. Masă rotundă şi lansarea numărului 74 al revistei Memoria. (Bucureşti, 27 aprilie 2011)
6. Deschiderea expoziţiei Rusaliile Negre: deportarea în Bărăgan în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Eugen Todoran“. (Timişoara, 3 mai 2011)
7. Deschiderea expoziţiei Rusaliile Negre: deportarea în Bărăgan la Muzeul de Artă din Drobeta Turnu Severin. (19 mai 2011)
8. Ziua Memoriei - Ziua Porţilor Deschise. (Sighet, 1-3 iunie 2011)
9. Deportările din iunie 1951, subiect de dezbatere în cadrul celei de-a XIV-a ediţii a Şcolii de Vară de la Memorialul Sighet. (11-18 iulie 2011)
Luni, 11 iulie, elevii, profesorii şi conferenţiarii Şcolii de Vară au vizitat expoziţia Rusaliile Negre: deportarea în Bărăgan. Prezentarea a fost făcută de către Romulus Rusan, directorul CISAC şi realizator al expoziţiei.
Marţi, 12 iulie, a conferenţiat cunoscutul istoric francez Bernard Bruneteau, profesor la Universitatea din Grenoble şi Universitatea din Rennes, invitat la Memorialul Sighet în cadrul proiectului Memoria deportărilor în România. Tema conferinţei a fost Definiţia conceptului de „genocid“.
Joi, 14 iulie, a avut loc masa rotundă Rusaliile Negre: deportarea în Bărăgan. Invitaţi au fost cercetătorii timişoreni, cercetători de primă oră ai deportării în Bărăgan, care prin cărţile lor din anii ‘90 au deschis calea spre cunoaşterea acestui eveniment negru din perioada comunistă: Smaranda Vultur (antropolog, profesoară la Universitatea de Vest din Timişoara) care a conferenţiat despre Deportarea între mărturie şi document, Viorel Marineasa (scriitor, profesor la Universitatea de Vest din Timişoara) care a vorbit despre Bărăgan – spaţiu pierdut, timp regăsit, şi Miodrag Milin (istoric, profesor la Universitatea Tibiscus din Timişoara), care a vorbit despre Bărăganul şi sârbii: premizele, deportarea, consecinţele. Moderatorii mesei rotunde au fost Stéphane Courtois, rectorul Şcolii de Vară, şi Romulus Rusan, directorul CISAC.
Având în vedere că în acest an s-au împlinit nu numai 60 de ani de la deportarea în Bărăgan, ci şi 70 de ani de la primele deportări în Siberia ale basarabenilor, întreaga ediţie 2011 a Şcolii de Vară a fost dedicată deportărilor. Au mai avut loc conferinţele: Mariana Ţăranu (Chişinău) – Politica sovietică de depopulare a Moldovei de la Est de Prut în timpul primei ocupaţii sovietice (1940-1941), Elena Siupiur (Bucureşti) –Deportările din Basarabia, 1940-1941, Ion Varta (Chişinău) – Deportările în masă din RSS Moldovenească din 13-16 iulie 1941 şi din 6-9 iulie 1949, Gheorghe Mârzenco (Chişinău) – Ce au ascuns dosarele secrete ale KGB-NKVD, Hannelore Baier (Sibiu) – Deportarea etnicilor germani în ianuarie 1945, Anneli Ute Gabanyi (Berlin) – Erwin Wistock, un intelectual trecut prin malaxorul „muncii de reconstrucţie“, Doru Radosav (Cluj) – Deportarea şvabilor sătmăreni: schiţă de istorie orală, Dumitru Şandru (Iaşi) – Urmărirea basarabenilor şi nord-bucovinenilor din România şi transferarea lor în URSS, Helmut Müller-Enbergs (Berlin) – Dislocările forţate din RDG, 1952 şi 1961.
10. Sondaj de opinie printre vizitatorii Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei de la Sighet, tema fiind Prelucrarea trecutului – relaţia dintre memorie şi istorie. (august 2011)
11. Deschiderea expoziţiei Rusaliile Negre: deportarea în Bărăgan în foaierul Teatrului „Maria Filotti“. (Brăila, 12 septembrie 2011)
Cu aceeaşi ocazie a avut loc şi lansarea unei cărţi document editată de Centrul Internaţional de Studii asupra Comunismului: Morţi fără morminte în Bărăgan (1951-1956). Volumul, apărut în colecţia „Ora de istorie“, este coordonat de Romulus Rusan.
12. Masă rotundă şi lansarea numărului 75-76 al revistei Memoria. (Bucureşti, 28 septembrie 2011)
13. Masă rotundă de închidere a proiectului Memoria deportărilor din România (Bucureşti, 9 noiembrie 2011 - 22 ani de la căderea Zidului Berlinului).
Masa rotundă a marcat închiderea anului dedicat de Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei deportărilor din iunie 1951. Au participat foşti deportaţi, istorici, jurnalişti.
Memorialul Sighet la Bucureşti via Bruxelles
La încheierea proiectului Memoria deportărilor în România, a avut loc la Bucureşti vernisarea expoziţiei Rusaliile Negre: deportarea în Bărăgan în Spaţiul Public European – Casa Europei. În acelaşi timp şi în acelaşi loc, publicul are posibilitatea de a vizita până la 22 decembrie a.c. şi expoziţia Memoria ca formă de justiţie, deschisă în 18 octombrie la Parlamentul European de la Bruxelles. O secţiune a acestei expoziţii a fost dedicată tot deportărilor din iunie 1951. Vernisajul comun a avut loc la 9 noiembrie, în parteneriat cu Reprezentanţa Comisiei Europene în România, în sediul acesteia din strada Vasile Lascăr nr. 31, colţ cu strada Batiştei.
