Pe aceeași temă
La nivel european, România se situează pe ultimul loc la lectură. Conform unui sondaj Eurostat din 2022, doar 29,5% dintre români au declarat că au citit o carte în ultimele 12 luni, mult sub media Uniunii Europene, de 52,8%. Apetitul pentru lectură al copiilor, în particular, este de mai mult timp în scădere.
Noua programă de limba și literatura română pentru clasa a IX-a ar fi trebuit să combată acest fenomen, aducând literatura mai aproape de interesele elevilor și de realitate. Dimpotrivă însă, noua programă include mai mulți autori îndepărtați de vremurile noastre, precum Ion Neculce (secolul al XVIII-lea), Dimitrie Bolintineanu și Nicolae Filimon (secolul al XIX-lea), dar și scriitori europeni, precum Niccolò Machiavelli (secolul al XVI-lea) sau Montesquieu (secolul al XVIII-lea). Problema nu sunt scriitorii, ci adecvarea lor la nivelul de înțelegere al unui copil de 15 ani. Limbajul arhaic, necesitatea cunoașterii contextului istoric și a unor referințe erudite transformă experiența lecturii în una frustrantă pentru un elev de clasa a IX-a și îl îndepărtează astfel de citit. Mai mult, operele clasicilor literaturii universale sau ale marilor scriitori români presupun o înțelegere aprofundată și filozofică asupra vieții, or, în clasa a IX-a, elevii abia încep să descopere concepte-cheie. Conform teoriei stadiilor de dezvoltare cognitivă a lui Jean Piaget, în jurul vârstei de 15 ani gândirea abstractă abia începe să se dezvolte. Aflată într-un stadiu de formare, ea încă nu este aptă să înțeleagă complexitatea unei opere clasice. Altfel spus, studiați în clasa a IX-a, autorii menționați mai sus nu accelerează dezvoltarea gândirii abstracte, ci mai degrabă o încetinesc.
Într-o țară normală, scăderea interesului pentru lectură ar trebui să fie o problemă serioasă. La noi însă, se pare că nu este. În schimb, în țările nordice, care se află pe primele locuri în evaluările interesului pentru lectură, programa școlară încearcă să deschidă apetitul tinerilor pentru citit, astfel încât să formeze cititori pe viață.
Chiar dacă vremurile s-au schimbat, nu consider că trebuie să renunțăm în școală la operele clasice: trebuie doar să le integrăm în prezent. În acest sens, opinia mea este că programa de limba română trebuie să ofere un echilibru între literatura clasică și cea contemporană, pentru ca elevii să poată înțelege mai bine lumea în care trăiesc cu ajutorul literaturii. În Irlanda, de exemplu, se predă Shakespeare alături de autori contemporani.
De asemenea, studiile arată că relevanța operelor literare pentru lumea în care trăiesc elevii, precum și capacitatea lor de a crea conexiune emoțională cu tinerii joacă un rol esențial. Pasiunea pentru citit trebuie încurajată. Unui elev care nu se regăsește într-o operă îi va păsa mai puțin sau deloc de ea. Nu ne putem aștepta ca unui copil să îi pese de Ion și de obsesia sa pentru pământ, dacă el nu a trăit niciodată așa ceva.
Pe lângă chestiunea selecției autorilor, o problemă și mai gravă este că literatura predată în școli în acest moment nu dezvoltă competențele esențiale pentru a-i pregăti pe elevi pentru viață, ci îi pregătește doar pentru examene. Copiii ajung să memoreze comentarii cuvânt cu cuvânt pentru bacalaureat, unde accentul se pune pe reproducerea unor interpretări standard, nu pe exprimare liberă și gândire critică.
Într-o societate în continuă schimbare, în care informația ne este ușor accesibilă, literatura ar trebui predată într-un mod în care să dezvolte gândirea critică și discernământul tinerilor. Elevii au nevoie să învețe cum să interpreteze singuri mesaje complexe, să înțeleagă manipularea și să fie deschiși către opinii diferite. În loc să fie centrată pe opere îndepărtate de realitatea adolescenților de azi, programa ar trebui să includă mai multe texte care vorbesc despre teme precum feminism, tehnologie, identitate, alienare și presiune socială, pentru a le face relevante pentru elevi și a forma astfel o generație capabilă să se adapteze la schimbările din societate.
Literatura nu ar trebui să însemne memorarea cuvânt cu cuvânt, ci ar trebui să te facă să înțelegi lumea și pe cei din jurul tău, să îți dezvolte abilitatea de a face conexiuni și de a-ți formula o opinie.
*Luca Purde este elev la Colegiul Național Mihai Eminescu din Bucuresti
