Pe aceeași temă
"Comisia Europeană îşi exprimă îngrijorarea privind recentele presiuni exercitate de membrii Guvernului României şi de politicieni asupra Curţii Constituţionale: acestea sunt intervenţii innaceptabile împotriva unei instituţii judiciare independente. Guvernul şi oamenii politici de la toate nivelurile trebuie să respecte principiul separării puterilor", se arată în proiectul de raport al CE asupra progreselor făcute de România în domeniul justiţiei si care va fi dat publicitatii miercuri.
In curind raportul complet
La începutul raportului, se menţionează explicit că acesta a fost adoptat într-un moment în care grijile cu privire la respectarea valorilor statului de drept şi a independenţei justiţiei s-au amplificat.
"Comisia consideră că paşii recenţi făcuţi de guvernul României ridică îngrijorări serioase cu privire la respectarea acestor principii fundamentale. Aceste măsuri au fost luate într-un sistem politic puternic polarizat, în care neîncrederea şi acuzaţiile dintre actorii politici sunt o obişnuinţă. Totuşi, acest context politic nu poate justifica natura sistematică a câtorva acţiuni. În timp ce anumite acţiuni pot fi explicate prin această polarizare politică, ele au ridicat îndoieli serioase privind angajamentele de a respecta statul de drept sau înţelegerea funcţionării statului de drept într-un sistem democratic. Punerea sub semnul întrebării a unor decizii ale instanţelor, subminarea Curţii Constituţionale, răsturnarea unor proceduri consacrate şi încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat au pus sub semnul întrebării angajamentul guvernului de a respecta statul de drept şi independenţa justiţiei. Comisia Europeană este extrem de îngrijorată de încercările de manipulare şi de ameninţările la adresa instituţiilor parte a sistemului judiciar şi care pot afecta societatea în ansamblu. Deşi acest raport vizezează evoluţiile din ultimii cinci ani, controversele recente ameninţă serios progresele înregistrate până acum şi ridică serioase semne de întrebare asupra reformelor deja început",se arată în draftul de raport.
Potrivit Romania Libera si Mediafax, Comisia Europeana face o serie de recomandari Romaniei, afirmand ca va monitoriza in continuare situatia din tara noastra.
"Independenta Justitiei si separarea puterilor in stat sunt fundamente ale unei societati democratice. In lunile urmatoare, toate nivelurile politice din Romania vor avea nevoie sa demonstreze, prin actiunile lor, angajamentul fata de aceste principii, pentru a recapata increderea. Comisia va monitoriza indeaproape evolutiile in aceasta situatie", se mai afirma in proiectul de raport.
In viziunea oficialilor europeni, Romania are o singura sansa pentru a recastiga increderea partenerilor din Uniunea Europeana.
"Romania va recastiga increderea partenerilor sai din Uniunea Europeana doar prin dovezi ca domnia legii este deasupra intereselor de partid, ca toate partile demonstreaza respect deplin pentru deciziile juridice, inclusiv cele la nivel constitutional si ca reformele sunt ireversibile", conchide proiectul de raport.ANI si DNA, apreciate pentru eficienta.
ANI si DNA, laudate pentru eficienta. Parlamentul criticat pentru Andon si Pislaru
În ceea ce priveşte instituţiile care luptă împotriva corupţiei, proiectul de raport al Comisiei Europene reţine că ANI şi DNA, deşi constestate în mod repetat, au înregistrat realizări şi au devenit eficiente. Pe de alta parte, raportul atrage atentia asupra demersului unor politicieni de a pune din nou sub semnul intrebarii existenta ANI (initiativele legislative ale UDMR, Mate Andras si Gyorgy Frunda n.r.) si asupra refuzului de a pune in practica deciziile privind incompatibilitatea unor parlamentari (Sergiu Andon si Daniel Pislaru n.r.)
"Agenţia Naţională de Integritate (ANI) este o instituţie pregătită să-şi urmărească dispoziţiile cu convingere. De asemenea, în ciuda realizărilor, autoritatea acestor instituţii anti-corupţie a fost pusă la îndoială. Baza legală pentru munca Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA, Procuratură şi ANI a fost contestată în mod repetat din 2007, o parte din aceste contestări sunt în curs de aşteptare.
Înfiinţată în 2007, ANI a devenit operaţională rapid şi a pus la punct o administraţie eficientă şi o metodologie investigativă. Astăzi, ANI a evoluat, devenind o componentă a cadrului instituţional de luptă împotriva corupţiei şi îşi poate arăta primele rezultate bune", se arată în proiectul de raport, prezentat de Romania libera.
"În total, în martie 2012, ANI a efectuat aproximativ 4.000 de verificări şi a eliberat constatări şi decizii în 500 de cazuri: 250 de decizii de incompatibilitate, 37 de cazuri în care s-a constatat conflictul de interese, 24 cazuri în care nu s-au putut justifica bunuri şi 239 de referinţe privind posibile delicte legate de intimidarea procurorilor".
Parlamentul criticat pentru ca nu da curs deciziilor privind incompatibilitatille
Raportul atragte atentia asupra demersului unor politicieni de a pune din nou sub semnul intrebarii existenta ANI (initiativele legislative ale UDMR, Mate Andras si Gyorgy Frunda n.r.) si asupra refuzului de a pune in practica deciziile privind incompatibilitatea unor parlamentari (Sergiu Andon si Florin Pislaru n.r.)
"Dezbaterea privind felul în care ar trebui să se amendeze baza legală în care funcţionează ANI a arătat că voinţa politică când vine vorba de cei care atacă integritatea şi de a onora angajamentele este superficială. Reprezentanţii celor mai importante partide politice au redeschis problema existenţei ANI. De asemenea, Parlamentul a eşuat în implementarea deciziilor privind incompatibilitatea şi conflictul de interese" , se spune in raportul CE.
Comisia Europeană cere paşi urgenţi Guvernului şi Parlamentului pentru angajamentul faţă de statul de drept
"Cel mai important pas pe care vor trebui să îl facă Guvernul şi instituţiile cheie din România va fi să îşi demonstreze angajamentul faţă de pietrele de temelie indispensabile ale statului de drept şi independenţei justiţiei. Aceasta necesită un număr de paşi urgenţi pe care vor trebui să îi facă Guvernul şi Parlamentul", se arată în proiectul raportului, obţinut de Mediafax şi care urmează să fie dezbătut şi aprobat miercuri de Comisia Europeană.
Astfel, pentru respectarea statului de drept şi a independenţei justiţiei, Comisia invită România să ia următoarele măsuri:
1. să adopte imediat şi să publice o ordonanţă de urgenţă care să anuleze Ordonanţa de Urgenţă nr. 38/2012 (OUG privind modificarea Legii de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale - n.r.)
2. să adopte imediat şi să publice o ordonanţă de urgenţă care să anuleze Ordonanţa de Urgenţă nr. 41/2012 (OUG privind modificarea Legii de organizare a referendumului - n.r.)
3. să respecte condiţiile constituţionale de emitere a ordonanţelor de urgenţă pe viitor
4. să asigure publicarea imediată a tuturor actelor în Monitorul Oficial, inclusiv a deciziilor Curţii Constituţionale
5. să le ceară tuturor partidelor politice şi autorităţilor guvernamentale să respecte independenţa justiţiei; cu angajamentul de a pedepsi orice membru al Guvernului sau al vreunui partid care subminează credibilitatea judecătorilor criticând deciziile justiţiei sau punând presiune pe instituţiile judiciare
6. să numească un Avocat al Poporului care să se bucure de sprijinul tuturor partidelor, printr-un proces obiectiv şi transparent, care să conducă la selectarea unei personalităţi cu o autoritate, integritate şi independenţă necontestate
7. să introducă un proces transparent de nominalizare a Procurorului General şi al procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Aceasta ar trebui să includă aplicaţii deschise bzate pe criterii de expertiză profesională, integritate şi cu realizări în domeniul combaterii corupţiei. Nicio nominalizare nu trebuie făcută în timpul actualei preşedinţii
8. nicio graţiere nu trebuie făcută în timpul actualei preşedinţii
9. să nu numească miniştri cercetaţi pentru integritate, miniştrii aflaţi în astfel de situaţii trebuie să demisioneze
10. să adopte proceduri clare care să ceară demisia membrilor Parlamentului cu decizii finale de incompatibilitate şi conflicte de interese sau condamnări finale pentru corupţie la nivel înalt.
