Știe publicul mai bine?

Brindusa Armanca 06.08.2013

De același autor

Jurnalismul este o meserie cu mecanisme și instrumente profesionale și are nevoie de distanță, tocmai pentru a oferi satisfacție publicului suveran.

Similar unor oameni politici, care își per­mit orice, inclusiv abuzuri și ilegalități în numele electoratului care i-a ales, jur­na­liștii se acoperă cu gustul, voința, do­rin­țele publicului. Ta­bloi­di­za­rea extinsă pe toate do­meniile mass-media, de la print la radio, televiziune și Internet, este explicată cu argumentul „asta cere publicul“. În televiziune este cel mai dificil de lup­tat cu falsul argument, fi­ind­că audiențele par să confirme că telespectatorul nu se oprește în fața mi­cului ecran dacă nu are meci, știri sân­geroase, filme cu bătaie sau de groază, mondenități împinse până la obscen, reality show sau concursuri de di­vertis­ment.

Luna trecută, Colegiul Girton al Uni­ver­sității Cambridge a organizat un forum des­chis invitând șase vorbitori din do­menii diferite, de la jurnalism, medicină, arhitectură până la politică și artă, pentru a vedea câtă influență are vocea publicului în specialitatea lor. „Ideile de conectare și angajament au devenit atât de comune încât am vrea să mergem contra valului și să ne întrebăm dacă detașarea de ce­rerea sau poftele publicului nu este une­ori pozitivă, mai productivă și mai sem­nificativă“, a explicat antropologul Tom Yarrow inițiativa. Deși conceptul de de­mocrație „participativă“ încurajează opi­nia publică să se exprime, punctul de ve­dere al specialistului trebuie să se formeze în deplina cunoaștere a domeniului, din­colo de opinie. Noroc că vocea străzii nu are pretenția de a se implica în treburile inginerești sau ale științelor, indicând un­de și cum să se pună podul sau cum să arate vaccinul contra cancerului.

În mass-media distanțarea e mai greu de obținut fiindcă este un domeniu al co­municării, deschis oricui. Știm din cărți și din analizele de audiență că nu există un singur public, ci categorii de public, seg­mente țintite deopotrivă de jurnaliști și de publicitari. Profilul publicului-țintă se de­finește după studii, ocupație, medie de vâr­stă, stare civilă, etnie ș.a., criterii care ajută la înțelegerea programului de lucru, de viață, a preferințelor probabile ale di­verselor categorii de public. Jurnalismul s-a modificat enorm în contactul cu pu­blicul oferit de rețele de socializare: emi­siunile live sunt conectate permanent pe Facebook și Twitter cu te­lespectatorii anonimi, care comentează, oferă in­for­mații (desigur, greu ve­ri­ficabile pe loc), își spun părerea, încurajează sau în­jură. Când este vorba de do­menii ale puterii, ca po­li­ti­ca sau administrația, in­tervin și „postacii“, care combat prompt orice cri­tică la adresa celor care îi angajează. Deși intensă deopotrivă în presa online, cu forumurile și paginile ei de Facebook, interactivitatea este sub­minată de iluzia comunicării și de valoa­rea scăzută a informației primite pe aceas­tă cale. A colecta like-uri și a le trans­for­ma în trofee ale devotamentului arătat de public este o iluzie: singurul indicator de reținut ar fi traficul paginii de Facebook, care dă o vagă măsură a notorietății sau a interesului. A lua informații superficial ve­rificate din aceste surse și a le livra ca știri este o dovadă cel puțin de inexperiență, infantilism și iresponsabilitate față de pro­fesie.

 

 

Există mijloace relativ exacte de a deter­mina ce dorește publicul: analiza rezul­ta­telor oferite de măsurătorile de audiență People Meter arată ce categorii se uită la diverse ore la programele din grile, pre­cum și ce conduită a publicului este ti­pică: în lunile de vară, de exemplu, au­diențele scad în general, la concurență cu activitățile în aer liber. În iulie, conform paginademedia.ro, în prime-time PRO TV a înregistrat o medie de 657.000 de te­lespectatori pe minut, în scădere față de iunie cu 68.000 de telespectatori, Antena 1 a ajuns la 481.000 de privitori pe minut, o scădere de 67.000 de telespectatori. Unele ierarhii s-au modificat, indicând cri­ze interne: România TV a ajuns, în prime-time, peste postul public de televiziune, cu o medie de 103.000 de telespectatori, în vreme ce TVR 1 a avut o scădere dras­tică, ajungând la o medie de 98.000 de telespectatori pe minut, după ce în iunie înregistrase 138.000. De altfel, postul pu­blic a scăzut și în media pe zi sub B1 TV și Disney Channel. Studiile serioase de pre­ferințe se fac prin teste de durată, care oferă aceluiași public, în aceleași intervale orare, sloturi cu conținut schimbat timp de 3 luni. De exemplu, alternanță de film cu violență, cu film romantic și cu film istoric; sau, alternativ, divertisment cu pro­gram educativ și sport. Măsurarea au­diențelor arată prin comparație ce preferă cu adevărat publicul-țintă. Există și studii complexe, de conduită a telespectatorului, a cititorilor, a ascultătorilor de radio, în conexiune cu noile tehnologii și platforme care modifică substațial natura relației din­tre mass-media și public. De reținut: jur­nalismul este o meserie cu mecanisme și instrumente profesionale și are nevoie de distanță, tocmai pentru a oferi satisfacție publicului suveran. //

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2023 Revista 22