Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF



„Revoluția fiscală“ la momentul adevărului
2017-11-14
2
După nici un an de guvernare, PSD a creat un haos de nedescris în economie și în administrație.

 

În ciuda protestelor sindicale și avi­ze­lor negative din partea Consiliului Eco­nomic și Social și Consiliului Fis­cal, Guvernul Tudose a adoptat mier­curi prin ordonanță de urgență mo­di­fi­că­ri­le Codului Fiscal anun­țate anterior de mi­nis­trul de Finanțe Ionuț Mișa, încercând să-și contracareze ad­ver­sa­rii printr-un demers pro­pagandistic min­ci­nos. Riposta generată de acest demers a scos însă la lumină o serie adevăruri in­co­mo­de pentru guvernanți.

 

Ce a dorit de fapt guvernul

 

Cum nici măcar lacrimogenul mi­nis­tru de Finanțe Ionuț Mișa, cu toată dragostea de țară clamată emfatic la Antena 3, nu a putut calcula o creș­tere mai mare de doi lei pentru un salariu mediu net pe economie, gu­ver­nanții au fost nevoiți să admită că trecerea contribuțiilor sociale de la an­gajator la angajat a avut drept scop, de fapt, nu creșterea salariilor nete, ci acoperirea deficitului de 30% generat de cele 157.000 de societăți care nu-și plătesc contribuțiile so­cia­le. Statul este deci singurul beneficiar net al „revoluției fiscale“, de vreme ce, de la 1 ianuarie 2018, procentul de 15% care reprezintă contribuțiile an­gajatului se aplică la întreg salariul brut, nu doar la suma care, în vechiul sistem, îi revenea după ce se scădeau cele 22,75% datorate de angajator.

 

Justificarea guvernului a avut însă un efect de bumerang, pentru că marii datornici la stat nu sunt mult hulitele multinaționale, ci marile societăți de stat și regii autonome, despre care pre­mierul nu a suflat niciun cuvânt. Topul marilor datornici de pe site-ul ANAF este condus de ani de zile de Com­pania Națională a Huilei, cu da­to­rii de 3,7 miliarde de lei, și cu­prin­de preponderent companii din do­me­niul minier, Societatea pentru În­chi­derea Minelor datorând aproape un miliard, alături de CFR RA, cu 600 de milioane de lei. Există și companii private datoare la stat, dar cu sume mult mai mici, de maximum 60 de mi­lioane de lei.

 

Guvernul amenință că neplata asi­gu­rărilor sociale va deveni infracțiune și va fi pedepsită cu închisoarea. Dar ce a împiedicat PSD să facă acest lu­cru până acum sau să-i execute silit pe marii datornici, echilibrându-și bu­getul fără să bulverseze sistemul fiscal? Oare faptul că aceste companii sunt de fapt vaci de muls pentru par­tid, fiind conduse de membri ai cli­entelei sale? Problema este veche, căci se știe că marile companii de stat au finanțat dintotdeauna PSD.

 

Vinovații de serviciu

 

În limbajul primitiv anticapitalist cu care ne-a obișnuit, premierul Tudose explica miercuri opoziția la „revoluția fiscală“ prin faptul că „s-au inflamat unele multinaționale“ din cauza adoptării de către guvern a directivei europene care le reduce posibilitatea de a-și diminua artificial pofiturile de­clarate în România. Dar și această poveste este veche și putea fi re­zolvată de mult de guvern, dacă tot era conștient de ea, nu nu­mai prin aplicarea directivei europene, ci și prin re­gle­mentarea prețurilor de transfer practicate de aceste mul­tinaționale. De altfel, companiile românești recurg și ele la practici si­milare. Dar domnul Tudose pare să ig­nore acest aspect, fiind obsedat de pu­nerea la zid a mediului privat. Aces­ta însă l-a surprins printr-o ri­postă fermă, și anume o scrisoare des­chisă formulată de Coaliția pentru Dezvoltarea României „în numele a peste 2.000 de companii, care an­ga­jează peste 600.000 de oameni şi ge­nerează anual afaceri de peste 50 de miliarde de euro“. Admițând că exis­tă și companii private care fac eva­ziune și încalcă legea, CDR con­sideră mesajul premierului „conform căruia mediul de afaceri ar genera lipsa de fonduri pentru școli, in­fra­structură și serviciii medicale“ drept „profund fals și dăunător so­cietății românești“, pentru că me­diul de afa­ceri este cel care „produce bunăstare în România“ și furnizează banii din care sunt finanțate serviciile publice. CDR îi cere deci guvernului res­pect pentru antreprenori și îl în­treabă di­rect „cine va răspunde pen­tru opor­tu­nităţile pierdute şi pentru pla­sa­rea României într-o altă ligă pentru in­vestitori, din cauza mo­di­fi­cărilor ma­sive aduse Codului Fiscal din 2018 şi anunţarea lor cu doar 7 săp­tă­­mâni înainte să intre în vi­goa­re?“.

 

Drept răspuns, premierul Tudose a scris pe Facebook că 2017 a fost cel mai bun an pentru afaceri - chiar da­că investitorii nu au aflat, nu-i așa?

 

Victime colaterale

 

Dacă salariile nete ale bugetarilor pro­babil nu scad, pentru că depind de vo­ința guvernului, pentru cele din me­diul privat nu există nici o ga­ranție în acest sens, de vreme ce pa­tronii nu pot fi obligați prin lege să le mărească salariul brut cu 22,7%. Pe de altă parte, reducerea impozitului pe venit, benefică pentru individ, ge­nerează pierderi de 13 miliarde de lei anual bugetului de stat, pe care gu­vernul speră să le acopere din imple­mentarea TVA split și reducerea con­tri­buțiilor transferate la pilonul II de pensii (de la 5,1% la 3,75%), și lo­vește în plex autoritățile locale, care vor suporta o pierdere de 6,9 mi­li­ar­de de lei. Este „cea mai dură lovi­tu­ră aplicată de guvern autorităților locale în ultimii 10 ani“, în opinia primarului municipiului Oradea, Ilie Bolojan, pentru că cel puțin 40% din veniturile acestor bugete provin din cota defalcată de 41,75% din im­po­zi­tul pe venit care rămâne la auto­ri­tățile locale. Cel mai mult vor pierde orașele reședință de județ, care au ac­tivitate economică dinamică și multe locuri de muncă. Nu este vorba de Alexandria, desigur, ci de București, care pierde 1,3 miliarde, Cluj (115 mi­li­oane), Oradea (42 milioane), Iași (87,5 milioane), Arad (72 milioane) etc. Primarii PSD, cu excepția „di­zi­den­tului“ Mihai Chirica de la Iași, par însă liniștiți, sperând că guvernul va mări cota defalcată la 43,75% și le va acorda compensații, cum a pro­mis, de preferință pe criterii politice, cum este obiceiul la PSD.

 

Nu numai autoritățile locale vor avea însă de pierdut, ci probabil chiar o bu­nă parte dintre salariații bugetari, care ar putea fi disponibilizați. Se­na­torul PNL Florin Câțu, de pildă, an­ti­cipează o reducere cu 20% a per­so­na­lului bugetar, iar ministrul Trans­por­turilor Felix Stroe a anunțat deja că va renunța la 138 din cei 438 de an­gajați din minister, pe motiv că aceș­tia „taie frunză la câini în multe bi­rouri“. Contrar oricărei logici eco­nomice, la stat lucrează 1,35 milioane de salariaţi, adică 30% din efectivul total de salariaţi din economie. Marea problemă este însă cum vor fi efec­tuate disponibilizările, știut fiind faptul că nu există partid politic din România care să nu-și apere clientela și să aplice criterii strict profesionale în selecția cadrelor.

 

Întrebare de final

 

Momentul adevărului pentru „revo­luția fiscală“ abia a început și nu putem ști când se va încheia. El ne-a adus o singură certitudine: după nici un an de guvernare, PSD a creat un haos de nedescris în economie și în administrație, pentru că este nevoit să repare daunele provocate de pro­priile măsuri aberante, dictate de in­te­rese strict politice, prin alte măsuri aberante, care provoacă la rândul lor dezechilibre. Este un lanț al slă­bi­ciu­nilor datorat faptului că ne lăsăm gu­vernați de oameni prost pregătiți pro­fesional și lipsiți de conștiință, care își urmăresc doar propriile interese po­litice, în dauna binelui public. În­tre­barea este: cât ne mai putem per­mite să-i lăsăm la putere? 

TAGS : psd alde ionut misa consiliul economic antena 3 consiliul fiscal codul fiscal cfr felix stroe
Recomandari
Comentarii
Iocan 2017-11-20
Exista cateva incoveniente mai mult decat bulversari de sistem daca luam in considerare aplicabilitatea noilor masuri financiare. Plata taxelor aferente muncii trebuie sa fie o obligatie impusa cu severitate egala si indiferent de platitor bugetar sau privat.
Mai bine faci un singur pachet de corectii fiscale.decat vreo zece legi care in final nici nu se aplica. Problema e in final aceeasi in ce ne priveste pe noi platitorii, ce se intampla cu banii incasati la buget?! Promovarea unor criterii stricte de selectare pentru personalul din administratii centrale si locale in paralel cu limitarea numirilor politice in toate domeniile la nivelul cel mai inalt posibil din administratie s-ar impune de urgenta ca o masura complementara la noul cod fiscal.
ion ion 2017-11-17
Madame ,nu mediul de afaceri plateste ci oamenii care robesc peste tot in scoli spitale pe ogoare ei sunt cei care produc banii ,mediul de afacerii dupa ce i-si trage partea cea mai grasa "smantana" mai lasa sa pice si la 'TAXE"cite ceva.Asa ca nu mai ciripiti ca aia ca ailalta.
Total 2 comments.
3556
 Bref
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis
 Scrisori de la cititori
 Prieteni 22