Pe aceeași temă
Una din marile obsesii ale fostului inginer mecanic de la fabrica de mobilă din Caracal, ajuns ministru al Justiţiei, este trecerea procurorilor în subordinea ministrului. Ca pe vremea sinistrei Stănoiu din guvernul Năstase (deconspirata turnătoare la Securitate cu numele de cod "Sanda"). Iordache a ameninţat deja că va face "operaţional" articolul din Constituţie care-i priveşte pe procurori. Deşi articolul invocat nu vorbeşte decât despre incompatibilităţile cu alte profesii ale procurorului, pe care niciun anchetator nu-şi permite să-l încalce, şi despre probitatea sa profesională, conturată în Constituţie ca principiu general de conduită. Ceea ce-l incita pe actualul ministru, fost inginer mecanic, este termenul "autoritate" din articolul invocat, cu trimitere la activitatea anchetatorilor sub "autoritatea" ministrului. Or, aceasta autoritate nu presupune nici control al procurorilor de catre ministru si nici trecerea lor in subordinea directa a ministrului, asa cum are reverii noul ministru, fost inginer mecanic la fabrica de mobila din Caracal.
„Voi propune revederea Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală”, a anunţat Florin Iordache.
El le-a reproşat predecesorilor sai ca au ignorat articolul din Constituţie care se referă la statutul procurorilor:
„Voi căuta ca art. 132 din Constituţie privind statutul procurorilor să devină operaţional”, a amenintat noul ministru. (Articolul invocat de noul ministru se refera la faptul că procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei si ca funcţia de procuror este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior si nu spune nimic despre subordonarea procurorului si a anchetelor fata de ministrul Justitiei, notiunea de autoritate neavand functie de control, este vorba strict de principiul subordonarii ierarhice.).
Ideea modificării Codului Penal şi al celui de Procedură Penală a fost sustinuta şi de liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, în discursul său din plenul Parlamentului, înaintea votului de învestitură a noului Guvern.
Întrebat de mai mulți parlamentari de la PNL și USR despre posibilitatea inițierii unei noi legi a grațierii și amnistiei, ministrul propus de PSD pentru a conduce Ministerul Justiției a formulat un răspuns destul de evaziv:
„Nici eu, nici colegii mei nu am discutat în campania electorală că dorim adoptarea unei legi a grațierii. Dar, este un subiect care trebuie discutat și analizat cu întreaga societate civilă”.
Potrivit lui Florin Iordache, discuția despre grațiere și amnistie poate porni de la datele pe care le furnizează Administrația Națională a Penitenciarelor și pe care le va oferi Institutul de criminologie pe care el vrea să-l reînfiițeze:
„Fără îndoială, o astfel de lege poate fi discutată, adoptată prin votul Parlamentului”, a spus Iordache, citat de Digi 24.
"O lege a amnistiei şi graţierii nu a fost promovată de noi în campania electorală, dar o astfel de lege discutată în Parlament e de bun augur", a completat acesta.
Ministrul propus de PSD a refuzat însă să spună dacă mai susține toate măsurile presupuse de episodul „Marțea neagră” și dacă este de acord cu superimunitatea avocaților, aprobată de Parlament în sesiunea trecută.
De asemenea, Iordache a refuzat să răspundă la o întrebare a reprezentanților USR referitoare la o eventuală intenție de modificare a competențelor Direcției Naționale Anticorupție și a mecanismului de numire a procurorilor șefi.
Comisiile juridice reunite l-au avizat pe Florin Iordache pentru funcţia de ministru al Justiţiei cu 43 de voturi "pentru", 16 "împotrivă" şi două abţineri.
***
Unul din autorii celor mai controversate initiative legislative ramase intrate in antologie sub numele de "Martea Neagra", Florin Iordache si-a inceput cariera la Fabrica de Mobilă din Caracal, oraşul său natal, unde a fost şi viceprimar între 1996-2000, cat a fost si presedinte al organizaţiei Olt a Partidului Socialist, potrivit News.ro. El s-a înscris în PDSR în urmă cu 16 ani şi tot în acea perioadă a urmat şi Facultatea de Drept.
De la mobila din Caracal pe cele mai inalte culmi ale ierarhiei in stat. Cu sprijinul PSD
Iordache a absolvit Facultatea de Mecanică la Universitatea Craiova, iar în 2002 a terminat cursurile Facultăţii de Drept de la Universitatea din Craiova, dupa care a urmat cursuri postuniversitare şi un master la Institutul Naţional de Administraţie.
S-a mai blindat cu mastere la Universitatea "Nicolae Titulescu" din Bucureşti şi la Colegiul Naţional de Apărare.
Din 2007 ele este doctor în "Relaţii economice internaţionale", iar în 2008 a urmat noi cursuri postuniversitare la Institutul Diplomatic Român.
Din 1996 şi până în 2000, el a fost viceprimar la Caracal.
De la Partidul Socialist filiala Olt la deputatia PDSR
În anul 2000, Iordache a obţinut şi primul mandat de deputat, din partea PDSR, partid în care s-a înscris în acelaşi an, după ce din 1996 el activase în Partidul Socialist, fiind preşedinte al organizaţiei Olt.
Aflat la cel de-al cincilea mandat de deputat, Florin Iordache este şi vicepreşedinte al PSD Olt.
Unul din autorii desantului legislativ "Martea Neagra", favorabil politicienilor cu probleme penale
Iordache este cunoscut pentru implicarea în operațiunea numită de presă „Marțea Neagră“, prin care deputații au modificat mai multe acte normative în favoarea politicienilor cu probleme penale. Pe 10 decembrie 2013, deputații au avut pe ordinea de zi patru proiecte de lege controversate - legea amnistiei și grațierii, modificarea Codului Penal, legea minelor și legea lobby-ului. De altfel, Iordache este inițiatorul mai multor proiecte de legi de modificare a legislației în domeniul penal și al incompatibilităților.
Iordache se află la al cincilea mandat de deputat şi este căsătorit cu fosta judecătoare de la instanţa supremă Magdalena Iordache. Este un apropiat al lui Adrian Năstase şi Victor Ponta. În 2013, Gândul scria că în Parlament, Iordache este omul care se ocupă de toate proiectele de lege sau problemele delicate promovate de PSD sau indirect, de premierul Victor Ponta. „Biroul de comandă” era pe atunci la preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, unde de cele mai multe ori social-democraţii se întâlneau în formula Victor Ponta-Valeriu Zgonea-Florin Iordache-Ilie Sârbu.
În 2013, Florin Iordache a fost cel care a coordonat în Parlament modificările aduse Codului Penal de Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor şi aprobarea proiectului de lege privind amnistia şi graţierea, în aşa-numitul episod „marţea neagră”. Atunci, Iordache a fost cel care s-a ocupat de modificările aduse Codului Penal şi cel care s-a asigurat că proiectul de lege privind amnistierea şi graţierea urma să primească raport favorabil din partea Comisiei Juridice. Discuţiile cu preşedintele Comisiei Juridice, deputatul PC Bogdan Ciucă, şi cu Theodor Nicolescu de la PNL (trimis în judecată de DNA în dosarul privind fraudele de la ANRP) au discutat în secret, în toiul nopţii, despre cum să treacă aceste modificări legislative. Ele au fost adoptate în miezul nopţii, după ce ziariştii şi deputaţii din Comisie părăsiseră sala de şedinţă, prin convocarea unei şedinţe ad-hoc, la care documentele oficiale susţin că au participat 24 de deputaţi, deşi la şedinţa anterioară, care durase 4 ore, fuseseră prezenţi doar 6-7 deputaţi. A doua zi, prevederile controversate au fost introduse urgent pe ordinea de zi suplimentară a Camerei Deputaţilor, scrie Gandul.
Florin Iordache s-a ocupat şi de controversatul proiect de lege privind Roşia Montană, el supraveghind parcursul amendamentelor asupra legii din Parlament.
Tot Iordache a propus un proiect de lege prin care procurorii să nu mai poată utiliza în dosarele de corupţie interceptările realizate pe mandate de siguranţă naţională.
Iordache s-a numărat de asemenea printre iniţiatorii modificării Statutului deputaţilor şi senatorilor, prin care cei care şi-au angajat rudele la cabinetele parlamentare înainte de 2013 să fie absolviţi de vină.
Din iunie 2016 şi până la încheierea mandatului fostului Parlament, Florin Iordache a fost preşedinte interimar al Camerei Deputaţilor, dupa revocarea lui Valeriu Zgonea din această funcţie, cel care i-a cerut lui Dragnea sa faca un pas inapoi de la conducerea partidului dupa condamnarea penala si exclus ulterior din PSD dupa mobilizarea intregului activ de partid strans unit in jurul liderului suprem Dragnea.
Martor in dosarul Vlasov prin care acesta viza subordonarea Registrului Comertului si a fondurilor sale
În luna octombrie a anului trecut, Florin Iordache a fost audiat în calitate de martor, la instanţa supremă, în dosarul în care a fost trimis în judecată fostul preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) Mihail Vlasov, acuzat de intervenţii pentru promovarea în Parlament a unui proiect de act normativ prin care CCIR să poată prelua Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.
Social-democratul a susţinut că, din punctul său de vedere, proiectul de lege nu a fost unul special, iar prin susţinerea acestuia a vrut să vadă care va fi dezbaterea parlamentară. Acesta a mai spus că este arbitru în cadrul Camerei de Arbitraj, dar nu îşi aduce aminte dacă a dobândit acesta calitate în mandatul lui Mihail Vlasov.
