Aderarea României la Schengen: Raportul pentru România, discutat miercuri la Bruxelles

L. G. | 15.11.2022

Raportul Comisiei Europene privind stadiul în care se află România pentru aderarea la Schengen va fi discutat miercuri la Bruxelles de Colegiul comisarilor.

Pe aceeași temă

Pe ordinea de zi a întrunirii de miercuri a Colegiului comisarilor se află discutarea rapoartelor privind stadiul pregătirii României, Bulgariei și Croației.

 

Potrivit unor surse de la Bruxelles citate de Euractiv, rapoartele privind pregătirea Bulgariei, Croației și României pentru aderarea la Schengen sunt pozitive.

 

Raportul privind extinderea Schengen va ajunge apoi la Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI), care ar urma să se reunească în 8 și 9 decembrie și să ia o decizie.

 

Premierul Nicolae Ciucă spunea la finalul lunii octombrie că raportul de evaluare realizat de experţii Comisiei Europene şi ai statelor membre privind aderarea României și Bulgariei la Schengen este "foarte pozitiv".

 

Olanda nu şi-a trimis însă experţi în România, invocând că această misiune „nu a fost suficient de largă”.

 

​De asemenea, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, "crede" că "Olanda nu a luat încă o decizie privind aderarea României la spațiul Schengen, el spunând recent, la Digi 24, că "e încă spațiu pentru demersuri politice, diplomatice, tehnice".

Opoziția Olandei

Parlamentul olandez a adoptat o rezoluţie care stipulează că Olanda nu ar trebui să voteze pentru aderarea României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen.

 

Parlamentarii olandezi au solicitat guvernului să nu voteze pentru aderarea României și Bulgariei la Schengen, cerând analizarea funcționării statului de drept, scăderea nivelului de corupție și a crimei organizate în cele două țări.

 

În documentul adoptat de Parlamentul Olandei se precizează că problemele legate de corupție și crimă organizată într-o țară Schengen „poate cauza probleme majore pentru funcționarea controlului de frontieră al țării în cauză și ar putea, prin urmare, să prezinte riscuri de securitate pentru Olanda și pentru întreg spațiul Schengen”.

 

În Olanda, după alegerile parlamentare din 15-17 martie 2021 a fost semnat un acord de coaliţie pentru perioada 2021-2025 între Partidul Conservator Liberal (VVD, membru al grupului Renew Europe), Partidul Democraţii 66 (D66, membru al grupului Renew Europe), Apelul Creştin-Democrat (CDA, membru al grupului PPE) şi Uniunea Creştină (membră a grupului PPE). La 10 ianuarie acest an a fost instalat actualul guvern de coaliţie condus de premierul Mark Rutte (VVD).

 

Olanda „nu are nimic de principiu împotriva aderării Bulgariei sau României la Schengen", iar „când sunt gata, se pot alătura", susținea, în 19 octombrie, premierul olandez Mark Rutte, care lista însă problemele pe care le mai au cele două țări.

Nici Suedia nu vrea România în Schengen

Opoziția Olandei nu este singura pe care România trebuie să o depășească pentru aderarea la Schengen. Săptămâna trecută, Comisia pentru Justiție din Parlamentul Suediei a dat un vot negativ pentru țara noastră.

 

Guvernul Suediei, din care fac parte partide de centru-dreapta, afiliate PPE și Renew Europe care susțin aderarea României la Schengen, este unul minoritar. În comisia pentru justiție, social-democrații, acum în opoziție, și care s-au împotrivit demersului țării noastre, s-au aliat cu partidul de extremă Democrații Suedezi. Aceștia din urmă chiar dacă nu sunt la guvernare au susținut din Parlament guvernul, iar fără ei executivul ar pica.

 

„Suntem de părere că, atunci când vine vorba de extinderea Schengen, trebuie să începem cu nevoia noastră de a controla interările și ieșirile și de a ne asigura că avem toate instrumentele necesare pentru a lupta împotriva infracționalității”, a declarat social-democratul Ardalan Shekarabi, citat de ziarul Dagens Nyheter, declarându-se surprins că Guvernul a făcut o astfel de propunere fără a-i consulta pe ei și pe Democrații Suedezi.

 

„În ce privește Bulgaria și România, Suedia se confruntă cu probleme mari cu cetățenii acestor țări care abuzează de actuala directivă pe mobilitate și pun la îndoială ordinea publică din Suedia”, a spus și unul dintre reprezentanții extremei de la Suedezii Democrați, Adam Marttinen.

 

De ce este important votul din Parlamentul Suediei? Pentru că acesta dă un mandat obligatoriu Guvernului.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2023 Revista 22