Adopția de la Baia de Aramă. Cele două familii își aduc acuzații reciproce foarte grave

Dora Vulcan | 22.06.2019

Cazul adopției de la Baia de Aramă este departe de a se fi încheiat. Cele două familii, în care fetița a fost ținută în plasament și cea a românilor din SUA care au adoptat-o, își aduc reciproc acuzații.

Pe aceeași temă

Primii care au reacționat după valul de emoție care a pus stăpânire pe rețelele de socializare după preluarea fetiței, sunt părinții adoptivi care explică faptul că acțiunea autorităților, reprezentate masiv, nu a fost împotriva fetiței de 8 ani ci împotriva fostei asistente maternale, care reținea copilul ilegal.

La rândul ei, fosta asistentă maternală spune că nu ar fi refuzat adopția ci că a fost obligată să semneze o declarație gata scrisă.

Familia adoptivă spune că fosta asistentă maternală a manipulat fetița căreia i-a indus că noii părinți ar vrea să îi facă rău, fapt confirmat și de comunicatul Parchetului General și de cel al Ministerului Muncii și Protecției Sociale și de asociația VedemJust.

Părinții adoptivi spun că, din 2012 și până în prezent, Sorina a fost internată în spital de trei ori cu afecțiuni grave, de la pneumonie, malnutriție și giardia, fetița fiind într-o stare precară inclusiv din punctul de vedere al igienei.

Timp de cinci ani, fetița a fost refuzată la adopție de 122 de familii înscrise pe lista de adopții iar asistentul maternal a refuzat în scris adopția fetiței, lucru care le-ar fi fost reproșat chiar de ea, deși tocmai adoptaseră o altă fetiță. Părinții adoptivi spun că, altfel, familia asistentei maternale ar fi pierdut banii pentru plasarea fetiței în asistență maternală și pe cei de îngrijire a copilului.

„Fetița a fost luată azi de către Poliție și Parchet că urmare acelor 3 plângeri penale efectuate de Autoritatea Națională pentru Adopții, DGASPC Mehedinți și familia adoptatoare, plângeri formulate împotriva Dnei Șărămăt care reținea copila fără drept, doar pentru că așa consideră dânsa. Deoarece nimeni nu e mai presus de lege sau de o hotărâre judecătorească, a fost nevoie de intervenția mascaților împotriva acestei doamne care o manipulează și abuzează pe Sorina și din păcate manipulează și opinia publică prin minciună. Poliția și Parchetul au folosit astăzi metodele care se impuneau pentru stoparea unei infracțiuni și eliberarea unei minore deținută fără drept de familia Șărămăt, Șărămăt încetându-i în mod automat calitatea de asistent maternal în momentul pronunțării adopției, dânsa fiind obligată să predea copilul din 23.04.2019 către DGASPC Mehedinți”, spune familia adoptivă într-un comunicat remis presei duminică.

Ce spune familia adoptivă

„Doresc să va informez că atâta timp cât Sorina a fost „îngrijită” de dna Șărămăt din 2012, conform fișei medicale, numai în ultimii ani, fetița a fost internată de 3 ori în spital cu diagnosticul de malnutriție, giardia și pneumonie, în octombrie 2015, mai 2017, februarie 2018, ceea ce implică în mod evident o lipsa de preocupare gravă pentru alimentația, igienă și îngrijirea minorei. Nu este suficient să constate că minora este frumos îmbrăcată și stă într-o casă frumoasă, atâta timp cât este malnutrita, cât nu este spălată și îmbrăcată corespunzător, că să nu se îmbolnăvească”, spune familia adoptivă.

„Povestea Sorinei este următoarea: în 2012 a fost dată în plasament familiei Șărămăt împreună cu o altă fetiță. În 2013 s-a deschis procedura adopției pentru ambele fetițe, dar familia asistentului maternal a decis să o adopte doar pe Andreea.

Menționez că nu există nici o restricție pentru adoptarea copiilor de către asistenții maternali, dacă aceștia doresc întradevăr să îi adopte, pot adopta și mai mulți copii odată. În privința Sorinei, însă, dna Șărămăt nu doar că nu a depus cerere pentru adoptarea ei ci din contra a dat o declarație în scris prin care a refuzat să o adopte.

În toți acești ani, familia asistentului maternal nu a avut nici o tentativă de a o adopta pe Sorina, deși puteau să o facă chiar și fără prioritatea la care renunțaseră, în condițiile în care oricum nu s-a găsit o altă familie pe pentru Sorina.

Cu toate că știau că Sorina suferă și le-a reproșat în repetate rânduri că nu au adoptat-o și pe ea, acești oameni nu au avut nici o tentativă de a o adopta, preferând să o mențina în plasament și să o folosească drept sursă de venit (salariu lunar plus banii pentru întreținerea minorului)”, spun părinții adoptivi.

Refuzată de 122 de familii de români după ce-i vedeau fotografia

”Timp de aprox 5 ani Sorina a fost refuzată a fi adoptată de 122 de familii cu domiciliul în România, astfel Sorina a dobândit statutul de copil greu adoptabil și s-a început pentru ea procedura adopției internaționale.

În 2017, s-a făcut o nouă procedura de deschidere la adopție, iar asistentul maternal dna Şărămăt a dat din nou declarație că nu dorește să o adopte pe Sorina, declinându-și iar dreptul la prioritate.

Ulterior refuzului dânsei de a o adopta s-a făcut potrivirea teoretică ÎN MOD ELECTRONIC în Registrul Național pentru Adopții între Sorina și familia noastră.
Astfel legea română a tăiat calea oricărei posibilități de fraudă sau corupție, alocarea unui copil făcându-se prin acest registru electronic către diverse familii. Nouă ni s-a arătat o poză cu minoră și un scurt profil și am fost întrebați dacă dorim să începem procedura de potrivire practică.

La fel s-a procedat și cu celelalte 122 de familii anterioare nouă, care însă după vederea pozei au refuzat să o adopte și nu au început procedura practică.

În vara anului trecut am venit în România să petrecem cele 30 de zile prevăzute de lege împreuna cu Sorina.

Aici ne-am lovit de ostilitățile asistenței maternale și a întregii sale familii care au încercat să ne convingă să nu o adoptăm pe Sorina.

Încercările lor au fost de la tentativă de a o încadra într-un grad de handicap, până la a-i spune Sorinei tot felul de minciuni cum că am fi traficanți de organe, că o luăm în America și cine știe ce îi facem.

Au învățat-o pe Sorina să nu vorbească cu noi și copiii noștri și i-au indus o stare de frică.

Cu tact și înțelegere am reușit totuși să facem vizitele de potrivire și am constatat că atâta timp cât Sorina este în afară razei vizuale a asistentului maternal sau membrii familiei acesteia se juca și interacționa normal cu noi și copiii noștri.

Tot ca să împiedice adopția, anul trecut au tot depus și retras cereri de adopție în timp ce Sorina era deja în potrivire cu familia noastră, fără însă a depune și documente pentru obținerea atestatului de familie adoptatoare.

Fără Atestat de familie adoptatoare nu poți adopta un copil în România.

Familia Saramat nici măcar nu a depus actele necesare eliberării unui asemenea atestat de unde rezultă că interesul dânsei a fost să blocheze adopția Sorinei și dansa să rămână în continuare asistent maternal plătit și să profite în continuare financiar de pe urma Sorinei”, transmite familia adoptivă.

Ce spune familia fostei asistente maternale

Asistenta maternală care a avut grijă de fetița luată din casă de mascați, la Baia de Aramă, susține că nu a refuzat adopția copilei și a fost obligată să semneze o declarație gata scrisă.

Soțul acesteia declară, la rândul său, că a formulat plângeri la DIICOT împotriva DGASPC Mehedinți.

Am formulat două plângeri, una la DIICOT Mehedinți și alta la DIICOT București, împotriva managerului de caz de la DGASPC Mehedinți. Plângerile sunt pentru trafic de persoane, fals și uz de fals, abuz în serviciu. În 2017, acest manager de caz trebuia să ne înștiințeze cu 30 de zile înainte că o familie vrea să adopte fetița.

În anul respectiv, managerul de caz a venit și a pus-o pe soție să semneze o hârtie, spunând că nu se întâmplă nimic. Noi trebuia să fim înștiințați că vor să dea spre adopție fetița.

Au urmat apoi alte demersuri false. Această fetiță nu este compatibilă cu familia care a luat-o în adopție. Sunt rapoarte de întâlnire la DGASPC care reflectă acest lucru, a declarat, pentru MEDIAFAX, Vasile Șărămăt, soțul fostei asistente maternale.

El spune că ultima întânire a fetiței cu familia adoptivă a fost anul trecut.

„Atunci au venit cu două păpuși, una neagră pentru fetiță, care este brunețică și una albă pentru sora ei și niște bomboane. De atunci nici nu au mai luat legătura. Acești oameni o vor pentru că primesc din partea statului american 20.000 de dolari dacă adoptă un copil și sunt scutiți de taxe și impozite”, spune Vasile Șarament.

El mai spune că fetița nu a fost retrasă de la școală ci că ”a lipsit doar o săptămână după ce au venit părinții adoptivi la școală” pentru că ar fi făcut un atac de panică.

Bărbatul a amenințat cu un nou protest, sâmbătă, la Baia de Aramă și extinderea lor la București.

Întrebată dacă a refuzat adopția, fosta asistentă maternală a negat.

”Nu e adevărat, eu nu am făcut-o intenționat. Managerul de caz e de vină și aș vrea să iasă și să spună la lume cum a venit cu hârtia făcută de acasă și m-a obligat s-o semnez, că dacă nu, îmi ia fata la centru și mie îmi desface contractul de muncă. Chiar aș ruga-o pe doamna Morjan Violeta să iasă și să spună că nu e adevărată chestia asta (...) Da, m-a obligat să o semnez, v-am arătat, nu e scrisul meu. M-au băgat în comisia de disciplină și au băgat acolo că ea m-a înștiințat pe mine cu 30 de zile înainte că fata a fost scoasă spre adopție internațională. Acolo s-a depistat în prezența avocatului că nu sunt semnăturile mele. Sunt semnăturile lui Morjan Violeta, a spus ea.

Parchetul General restabilește firul adevărului în cazul fetiței adoptate. Anchetă la Parchetul din Craiova

Parchetul General intervine în scandalul adopției fetiței din Mehedinți și arată că familia fostei asistente maternale a încercat permanent să împiedice adopția fetei, reținând-o ilegal.

Parchetul prezintă filmul evenimentelor și sentințele judecătorești emise în acest caz, precum și încercările repetate ale familiei adoptive de a prelua copilul, la care familia fostei asistente maternale s-a opus permanent, rețindând-o ilegal și inducându-o fetiței teama față de părinții săi adoptivi.

Comunicatul integral al Parchetului General

Având în vedere impactul mediatic în legătură cu incidentul produs în data de 21.06.2019, cu ocazia punerii în executare a mandatului de percheziţie domiciliară emis de Judecătoria Craiova în dosarul 502/P/2019 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, precizăm următoarele:


La data de 24.05.2019 a fost înregistrată pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Baia de Aramă, sub nr. 225/P/2019, sesizarea formulată de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Mehedinţi împotriva numitei Ş. M. prin care a arătat că, după ce prin sentinţa civilă nr. 26/18.02.2019, a Tribunalului Mehedinţi – Secţia I Civilă, astfel cum a fost modificată prin decizia civilă nr. 4/23.04.2019, a Curţii de Apel Craiova, s-a dispus încuviinţarea adopţiei internaţionale a minorei S. S., care anterior a purtat numele de L., de către adoptatorii S. G. şi S. R - E, efectuându-se cuvenitele menţiuni în registrele şi actele de stare civilă, numita Ş.M., care la acel moment avea calitatea de asistent maternal, deşi a fost informată, atât telefonic, cât şi în scris, pentru aducerea minorei, în vederea predării familiei adoptatoare S., aceasta nu a dat curs acestor solicitări, astfel încât, la datele de 20.05.2019 şi 21.05.2019, reprezentanţii D.G.A.S.P.C. Mehedinţi, însoţiţi de lucrători de poliţie, din cadrul I.P.J. Mehedinţi, s-au deplasat la domiciliul numitei Ş.M., însă, aceasta a avut o atitudine ostilă, refuzând să predea minora.


S-a apreciat că, prin atitudinea sa, asistentul maternal Ş M a obstrucţionat punerea în executare a dispoziţiilor unei hotărâri judecătoreşti, încălcând, totodată, dreptul minorei S.S. la respectarea vieţii de familie şi adoptând o atitudine comportamentală, care a avut un efect negativ asupra dezvoltării acestui copil.

În acest sens s-a mai arătat că atitudinea şi acţiunile asistentului maternal Ş. M. au dus la îngreunarea procesului de acomodare dintre minoră şi familia adoptatoare, aceasta influenţând negativ fetiţa cu privire la formarea unei imagini reale asupra familiei de adopţie, a adus diverse acuze şi a adresat cuvinte jignitoare specialiştilor instituţiei, la întâlnirile de acomodare dintre minoră şi familia de adopţie, de faţă fiind şi minora S. S., şi a făcut afirmaţii jignitoare cu privire la etnia şi sănătatea mentală a acesteia.


Tot la data de 24.05.2019 a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Baia de Aramă plângerea formulată de părinţii adoptatori S.R - E şi S.G., în calitate de reprezentanţi legali, părinţii adoptatori ai minorei S.S., prin care au solicitat efectuarea de cercetări faţă de numita Ş.M. sub aspectul infracţiunii de lipsire de libertate în mod ilegal, prev. de art. 205 alin. 1, alin. 2 şi alin. 3 lit. c din Codul penal, şi sesizau faptul că aceasta a reţinut-o, în mod abuziv, pe minora S.S. la domiciliul său, afectând grav interesele legitime ale minorei, care nu are discernământ, şi i-a creat o stare psihică de spaimă în legătură cu proprii părinţi, ulterior numita Ş.M. fiindu-i desfăcut şi contractul de muncă de asistent maternal şi fiindu-i retras atestatul de asistent maternal de către D.G.A.S.P.C. Mehedinţi.


La data de 30 mai 2019 a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Baia de Aramă plângerea formulată de Agenţia Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie prin care se arăta că numita Ş.M., manifestând o conduită abuzivă, a refuzat să predea pe minora SS părinţilor săi sau reprezentanţilor D.G.A.S.P.C. Mehedinţi, sechestrând în fapt copilul la locuinţa sa din satul N., oraşul B. de A, jud. M., aceasta fiind suspusă, în mod evident, cel puţin unui abuz emoţional în acest context.


La data de 10.06.2019 a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Baia de Aramă o altă plângere penală formulată de numiţii S.R–E şi S.G., în calitate de reprezentanţi legali, părinţii minorei S.S., în cuprinsul căreia cei doi au mai susţinut că, deşi există o hotărâre judecătorească de admitere a adopţiei, aceasta nu poate să-şi producă efecte din cauza comportamentului numitei Ş. M., care, deşi nu mai deţine nici calitatea de asistent maternal, se opune, în mod nejustificat, integrării în familie a minorei S.S., prin abuz psihic şi emoţional, prin inocularea unor idei mincinoase, de natură să afecteze dezvoltarea normală a minorei, şi, pentru a împiedica contactul minorei cu părinţii săi, nu a mai dus-o pe aceasta la şcoală, împiedicându-i accesul la învăţământ, şi, în acest scop, s-a folosit de acte medicale, obţinute prin folosirea vechilor acte de identitate ale minorei.


Prin ordonanţa nr. 225/P/2019, din data de 24.05.2019, a organelor de cercetare penală ale poliţiei judiciare, din cadrul Poliţiei Oraşului Baia de Aramă, a fost începută urmărirea penală cu privire la infracţiunile de lipsire de libertate în mod ilegal şi nerespectarea măsurilor privind încredinţarea minorului, prev. de art. 205 alin. 1 şi alin. 3 lit. b Cod penal şi art. 379 alin. 1 Cod penal, reţinându-se că numita Ş. M., în calitate de angajat al D.G.A.S.P.C. Mehedinţi, refuză să predea copilul, ce-l are în plasament, către părinţii care l-au adoptat, reţinându-l împotriva voinţei sale.


La data de 13.06.2019 dosarul a fost preluat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Baia de Aramă, unde cauza a fost înregistrată sub nr. 502/P/2019.
La data de 14.06.2019, părinţii adoptatori au solicitate efectuarea de cercetări şi sub aspectul infracţiunii de rele tratamente aplicate minorului, prev. de art. 197 din Codul penal.


S-a reţinut că soţii S. G., inginer în cadrul R.D., şi S.R. – E., manager în cadrul W.P., având dublă cetăţenie, română şi americană, şi domiciliul în Statele Unite ale Americii, au hotărât să adopte un copil din România.

Neavând domiciliul în România, cei doi nu au avut posibilitatea să-şi alegă copilul pe care urmau să-l adopte, astfel încât, în urma potrivirii dintre profilul lor psihologic şi un copil greu adoptabil, înscris în Registrul Naţional Pentru Adopţii, le--a fost oferită spre adopţie minora S.S., care anterior a purtat numele de L., în vârstă la acea dată de 6 ani şi 11 luni. Minora se afla la acel moment în plasament la asistentul maternal profesionist Ş.M..


Potrivit susţinerilor celor doi soţi şi ale D.G.A.S.P.C. Mehedinţi, pe tot parcursul procedurii de adopţie, asistentul maternal Ş.M. s-a opus ca aceştia să ia legătura cu minora, deşi aceasta a refuzat la datele de 10.07.2013 şi 04.04.2017, să o adopte pe minora S.S., care anterior a purtat numele de L, pe care o avea în plasament, conform celor două declaraţii date de aceasta, în acest sens, la D.G.A.S.P.C. Mehedinţi.


Deşi iniţial, prin sentinţa civilă nr. 26/18.02.2019, pronunţată de Tribunalul Mehedinţi Secţia I-a civilă în dosarul nr. 1871/101/2018, a fost respinsă cererea de adopţie internaţională a minorei L S, formulată de reclamanţii S.G. şi S.R. -, ulterior, prin decizia civilă nr. 4 din 23.04.2019, pronunţată de Curtea de Apel Craiova - Secţia I civilă în dosarul nr. 1871/101/2018, au fost admise apelurile formulate de S.G. şi S.R – E. şi de D.G.A.S.P.C. Mehedinţi şi A.N.P.D.C.A. împotriva sentinţei civile anterior menţionate, în contradictoriu cu intimata intervenientă Ş.M. şi a fost schimbată sentinţa atacată, în sensul că a fost încuviinţată adopţia minorei L.S. de către reclamanţii S.G. şi S.R.E., dispunându-se ca aceasta să poarte numele de familie S. şi să se efectueze cuvenitele menţiuni în registrele şi actele de stare civilă.


În urma pronunţării acestei decizii civile, a fost emis, la data de 23 mai 2019, certificatul de naştere seria N.11 Nr. 902804, prin care soţii S.G. şi S.R - E au fost trecuţi ca părinţi ai minorei S., iar numele de familie al acesteia a fost schimbat în S.


În calitate de părinţi ai minorei S.S., soţii S.G. şi S.R. – E. au solicitat D.G.A.S.P.C. Mehedinţi să le predea minora.


Prin adresa nr. 21767/13.06.2019, D.G.A.S.P.C. Mehedinţi le-a comunicat soţilor S.G. şi S.R.- E. că, deşi prin adresa nr. 19137/16.05.2019, asistenta maternală Ş. M. a fost invitată, la data de 20.05.2019, ora 1500, să se prezinte împreună cu minora S.S. la Complexul de servicii sociale pentru copii, în vederea punerii în executare a deciziei civile nr. 4/2019, a Curţii de Apel Craiova, iar, tot la data de 16.05.2019, inspectorul superior P V, din cadrul Compartimentului adopţii şi post adopţii al D.G.A.S.P.C. Mehedinţi, a luat legătura telefonic cu Ş.M., informând-o, şi pe această cale, despre obligativitatea predării minorei familiei adoptatoare, în cel mai scurt timp, aceasta a afirmat că nu era disponibilă să vină la Drobeta Turnu - Severin şi a invitat reprezentanţii instituţiei să se prezinte la domiciliul acesteia, pentru a prelua minora.
În vederea preluării minorei, D.G.A.S.P.C. Mehedinţi a solicitat sprijinul I.P.J. Mehedinţi, deoarece se formase opinia că va exista opoziţie din partea asistentului maternal la punerea în executare a hotărârii judecătoreşti de încuviinţare a adopţiei.


La data de 20.05.2019, o echipă de specialişti, din cadrul D.G.A.S.P.C. Mehedinţi, împreună cu doi agenţi de poliţie, din cadrul Poliţiei oraşului Baia de Aramă, s-au prezentat la domiciliul asistentului maternal Ş.M., însă aceasta din urmă a refuzat să le predea pe minora S S, manifestând, totodată, o atitudine ostilă.


Faţă de comportamentul asistentei maternale Ş.M., directorul D.G.A.S.P.C. Mehedinţi a emis dispoziţia nr. 1439/21.05.2019, privind aprobarea plasamentului, în regim de urgenţă, începând cu data de 21.05.2019, pentru minora S.S, iar prin adresa nr. 1936/21.05.2019, a solicitat sprijinul I.P.J. Mehedinţi, în ridicarea minorei de la domiciliul asistentei maternale Ş.M şi plasarea acesteia în Centrul de primire în regim de urgenţă, până la predarea către familia adoptatoare.


Astfel, la data de 21.05.2019, lucrători de poliţie din cadrul I.P.J. Mehedinţi împreună cu psihologul F E şi asistentul social D T C s-au prezentat la domiciliul asistentului maternal Ş M, în vederea preluării minorei, însă asistentul maternal a refuzat din nou să o predea pe minoră.


În curtea locuinţei asistentului maternal Ş.M s-au aflat vecinii şi rude ale acesteia, care au început să vocifereze, ceea ce a creat o stare de temere minorei, care a început să plângă.


Faţă de comportamentul manifestat de numita ŞM, prin hotărârea nr. 78/24.05.2019, COMISIA PENTRU PROTECŢIA COPILULUI, din cadrul Consiliului Judeţean Mehedinţi, constatând că aceasta nu şi-a respectat obligaţia privind copilul pe care-l avea în plasament, de a contribui la reintegrarea acestuia în familia adoptivă, încălcând, astfel, grav interesul superior al copilului şi, privându-l pe acesta de a avea o familie, i-a retras numitei Ş.M atestatul de asistent maternal profesionist.


În urma retragerii atestatului de asistent maternal profesionist, directorul executiv al D.G.A.S.P.C. Mehedinţi a emis dispoziţia nr. 1480, la data de 28.05.2019, prin care a dispus, începând cu data de 24.05.2019, încetarea de drept a contractului individual de muncă nr. 20378/31.05.2018, încheiat cu Ş M.


Deşi nu mai avea calitatea de asistent maternal, numita Ş M a continuat să o reţină, în mod ilegal, pe minora S S, în vârstă la acest moment de 8 ani, la domiciliul său şi nu a mai răspuns la apelurile telefonice ale D.G.A.S.P.C. Mehedinţi din data de 12.06.2019, efectuate cu scopul de a o informa că trebuie să se prezinte cu minora S S la data de 13.06.2019, ora 1400, la sediul direcţiei, pentru punerea în aplicare a deciziei Curţii de Apel Craiova, conform notei telefonice nr. 327/12.06.2019.


Văzând că numita Ş M a refuzat să le-o predea pe fiica lor minoră S S, soţii S G şi S. R. - E. au apelat la serviciile unui executor judecătoresc, prin intermediul căruia au notificat-o pe Ş M să aducă oricând, de urgenţă, pe minoră la sediul D.G.A.S.P.C. Mehedinţi, pentru a le fi predată, şi i-au atras atenţia asupra consecinţelor negative pe care comportamentul său le are asupra sănătăţii fizice şi psihice a fiicei lor.
Nici în urma acestei notificări, numita Ş M nu a predat-o pe minora SS părinţilor săi.


Între timp, soţii S.G şi S R- E au mers la unitatea şcolară - Colegiul Tehnologic Constantin Brâncuşi, unde fiica lor S.S învăţa, pentru a lua cunoştinţă de situaţia şcolară a acesteia şi a se prezenta directoarei şi învăţătoarei, pentru ca apoi să o ia pe minoră, însă, potrivit susţinerilor acestora, după aproximativ 5 minute, după ce au intrat în şcoală, fiul cel mare a numitei Ş.M, împreună cu soţul acesteia, numitul Ş V, au luat-o pe minoră de la cursuri.


Au mai arătat cei doi soţi că, în această împrejurare, directorul unităţii şcolare – D. M. le-a spus că nu o pot lua pe minoră decât cu organele de poliţie, deoarece este o situaţie mai specială şi sub nicio formă în timpul orelor de program.


În continuare, părinţii minorei au luat legătura şi cu învăţătoarea C L, care le-a adus la cunoştinţă faptul că membrii familiei Ş. i-au spus că o iau pe minoră de la ore, pentru a o duce la medic.


Aflând acest lucru, S G şi S R E au mers la doctorul C G, medicul de familie la care era înscrisă minora S S, pentru a se interesa de starea de sănătate a acesteia.


Cu această ocazie, aceştia i-au adus la cunoştinţă doctorului C G că erau părinţii SS , prezentându-i în acest sens o copie de pe certificatul de naştere al fetiţei, şi i-au solicitat să le pună la dispoziţie dosarul medical al acesteia.


Din actele aflate la dosarul medical, şi anume: bilete de externare, a reieşit că minora S.S., în anii 2015, 2017 şi 2018 a fost internată la Spitalul Orăşenesc Baia de Aramă cu diferite afecţiuni medicale.


Numita Ş.M, luând cunoştinţă despre faptul că numiţii S.G. şi S.R.E s-au prezentat la unitatea şcolară – Colegiul Tehnologic Constantin Brâncuşi, unde învăţa fiica lor S.S., nu a mai dus-o pe minoră la şcoală.


Pentru a înceta stare de deţinere, în mod ilegal, a minorei S.S., de către numita Ş.M., la domiciliul acesteia din oraşul Baia de Aramă, jud. Mehedinţi, care a împiedicat-o în acest mod pe minora S.S. să beneficieze de afecţiunea şi mijloacele materiale ale părinţilor săi adoptivi S.G. şi S.R. - E, care au posibilitatea să-i asigure fiicei lor o creştere şi o educaţie corespunzătoare, să o prezinte unor medici specialişti, în vederea efectuării de investigaţii medicale şi aplicării unui tratament medical adecvat afecţiunilor de care aceasta suferă şi să-i ofere consiliere psihologică, având în vedere că sora tatălui adoptiv S G este profesor doctor în psihologia copilului şi deţine o clinică privată în Statele Unite, care furnizează servicii educaţionale pentru copii cu nevoi speciale, şi i-a creat o stare psihică de spaimă în legătură cu proprii părinţi adoptivi, pentru a stabili starea fizică şi psihică a minorei S:S., s-a solicitat şi obţinut de la Judecătoria Craiova mandat de percheziţie domiciliară.


În data de 21.06.2019, procurorul de caz însoţit de un psiholog şi asistent social de la DGASPC Dolj şi lucrători de poliţie din cadrul IPJ Mehedinţi s-au deplasat la domiciliul numitei ŞM, unde în baza mandatului de percheziţie domiciliară, după ce s-au legitimat şi au înmânat o copie a mandatului de percheziţie domiciliară, persoanelor majore aflat în imobil, arătând scopul sosirii, li s-a cerut respectivelor persoane să o prezinte pe minora S.S.


S-a încercat să se discute cu minora S.S. însă nu s-a putut relaţiona cu aceasta deoarece a început să plângă. În aceste condiţii i s-a cerut numitei ŞM să o liniştească pe minoră, însă aceasta nu s-a implicat, timp în care celelalte persoane majore din imobil au început să strige, agitând-o şi mai mult pe minoră.


Deoarece, minora trebuia liniştită într-un timp cât mai scurt, s-a luat hotărârea ca aceasta să meargă împreună cu părinţii adoptivi, care au aşteptat-o în afara imobilului, cu psihologul şi asistentul social la IML Craiova, în vederea examinării fizice şi pentru a fi consiliată de psihologul prezent.


Minora a opus rezistenţă, deoarece, în permanenţă, i s-a inoculat de către familia numitei ŞM că părinţii adoptivi ar putea să-i facă rău.


Procurorul de caz a predat-o pe minoră părinţilor adoptivi care împreună cu psihologul şi asistentul social au mers la IML Craiova unde aceasta a fost examinată.


Din informaţiile deţinute până în prezent minora ŞM se simte bine.


Percheziţia s-a continuat prin ridicare înscrisurilor referitoare la starea de sănătate fizică şi psihică a minorei SS şi alte documente referitoare la procesul de adopţie.

(sublinierile aparțin redacției)

Parchetul General cere o anchetă la Parchetul Curții de Apel Craiova

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus la data de 21 iunie 2019 efectuarea de verificări la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova privind împrejurările și modalitatea în care procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova a exercitat supravegherea cercetării penale în cauza mediatizată, inclusiv în ceea ce privește coordonarea activității de efectuare a percheziției domiciliare din ziua de 21 iunie 2019. Controlul va fi efectuat de către procurori din cadrul Serviciul de Îndrumare și Control, transmite Parchetul General.

foto PSNews

citește și

Manipularea din spatele preluării cu mascați a fetiței adoptate de o familie de români din SUA

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2019 Revista 22