ANI, spaima politicienilor & baronilor. Razboiul de 10 ani cu "draga de ANI", o istorie cu peripetii

 

DIICOT și ANI, două instituții fundamentale în lupta împotriva corupției, ajung să fie vehiculate în dosarele instrumentate de DNA. Cazurile Alina Bica și Horia Georgescu lasă amprente adânci în credibilitatea DIICOT și ANI.  Reținuți chiar din funcțiile de șefi ai combaterii crimei organizate și ai Agenției pentru Integritate,  ei pun sub semnul întrebării rezultatele instituțiilor, chiar dacă, în cazul Horia Georgescu, faptele pentru care este acuzat sunt comise anterior funcției deținute la ANI.

La Alina Bica însă inspecția judiciară a declanșat o anchetă pe toate dosarele instrumentate de DIICOT în perioada în care aceasta a condus direcția, plecând de la dosarul Ovidiu Tender.

Magnitudinea cea mai mare o are acum reținerea șefului ANI, iar unda de șoc s-a întins rapid până la Bruxelles și peste ocean. De ce? Pentru că Agenția Națională de Integritate a fost, alături de DNA, instituția cu activitatea cea mai apreciată în rapoartele de țară ale Comisiei Europene, dar si pentru că a generat animozități puternice în lumea politică, prin anvergura cazurilor și numele celor care au fost declarați în incompatibilitate sau conflict de interese.

Să nu uităm numeroasele tentative de modificare a legii în Parlament sau prin ordonanță de urgență, stopate doar de intervenția societății civile, a Comisiei Europene și a fostului președinte Traian Basescu.

Nu este exclus ca, profitând de punerea sub urmărire penală a lui Horia Georgescu, politicienii dovediți de-a lungul timpului cei mai înverșunați adversari ai ANI, să reia atacurile la adresa instituției, beneficiind și de susținerea mediatică a televiziunilor aflate sub controlul lor: Antena 3 și România Tv.

 

”Draga de ANI”

 

Agenția Națională de Integritate devenise aproape o obsesie a fostului ministru al justiției Monica Macovei, pe durata mandatului său din perioada 2005 – 2007, spre disperarea premierului de la acea vreme, Călin Popescu Tăriceanu, puternic susținut de aliatul UDMR. Aceștia blocaseră introducerea pe ordinea de zi a Guvernului a proiectului de ordonanță privind organizarea și funcționarea ANI în prima săptămână după aderarea României la UE, în ciuda faptului că își luaseră angajamentul să înființeze această instituție pentru a fi primiți mai devreme, la 1 ianuarie 2007.

 

 

 

Câteva zile mai târziu, în prima ședință a CSM din 2007, președintele României i s-a adresat direct ministrului justiției Monica Macovei: "Sunt convins că o să trecem şi ANI, draga ta ANI, prin Parlament".

 

Draga de ANI n-a depășit nici astăzi, după opt ani, statutul de Cenușăreasă în casa mașterei parlamentare care, de câte ori i se ivește ocazia, mai încearcă să-i ia câteva din atribuții și s-o trimită la colț pe coji de nucă.

 

Prima lege care reglementa controlul averilor datează din 1996. (Vezi AICI textul legii). Atunci, ANI nu exista ca autoritate autonomă de control al averilor, verificarea era realizată de către comisii speciale, formate din câte un judecător și doi procurori pe lângă fiecare Curte de apel, ANI având doar rolul de a sesiza aceste comisii. În luna mai 2007, este adoptată noua lege ANI, dar într-o formă neasumată de către autoarea ei, Monica Macovei, la data adoptării deja fost ministru al Justiției, după ce PDL a fost exclus de la guvernare.

 

În anul 2008, când ordonanța a ajuns în Parlament, s-a încercat prima reducere a atribuțiilor ANI. Tudor Chiuariu, fost ministru al Justiției, devenit consilier de stat pe probleme juridice la Palatul Victoria, declara la acel moment că legea ANI a fost gândită ca un instrument în mâna lui Băsescu.

 

Astăzi, Tudor Chiuariu este condamnat la închisoare cu suspendare într-un caz de corupție, dar încă senator, membru al Comisiei Juridice.

 

În 2008, în fruntea Agenției este numit Cătălin Alexandru Macovei.

 

 

Horia Georgescu ocupă funcția de secretar general al ANI.

Începe activitatea intensă a Agenției, motiv suficient pentru parlamentari să încerce, după doi ani, o reorganizare a acesteia.

 

Monica Macovei, aprilie 2010: 

"Avem, în România, corupție politica si, prin urmare, masurile anticoruptie sunt omorate exact de politicienii care ar trebui sa le adopte. Vor sa fure si sa continue practicile corupte care i-au imbogatit in ultimii 20 ani si sa nu fie pedepsiti sau expusi public niciodata", a declarat Monica Macovei intr-un interviu acordat pentru Revista 22. Mulţi politicieni şi mulţi dintre cei care trebuie să-şi facă publice declaraţiile de avere şi de interese, deci sistemul public, sunt speriaţi de ANI şi sigur că nu vor să-şi facă publice nici declaraţiile de avere şi nici să fie controlaţi. Mie mi-au spus mulţi politiceni chiar înainte de integrare, când eram în guvern, că abia aşteaptă să treacă momentul integrării şi să dea de pământ cu declaraţia de avere, care enerva pe foarte multă lume din lumea politică. Amintesc că PC şi UDMR au ieşit din şedinţa de guvern când s-au adoptat declaraţiile de avere, de nervi. Sigur, sunt şi magistraţi cărora nu le place şi care au sesizat CC şi în trecut pe publicarea veniturilor. Sunt toţi cei care trebuie să dea socoteală pentru orice îmbogăţire care nu poate fi explicată în timpul unui mandat public. Reamintesc că în SUA veniturile sunt publice, toate veniturile peste 50.000 de dolari pe an sunt publice, inclusiv cele din sistemul privat, toate”.

 

În august 2010, după o contestare la Curtea Constituțională, ce a dus la un vot în Parlament în așa fel încât ANI rămânea fără atribuții de control, ci doar o colectoare de declarații de avere (cam cum era în varianta inițială, din 1996), legea ANI este trimisă la reexaminare în Parlament de către Traian Băsescu.

 

România risca un raport MCV dur. PDL și UDMR, aflate la guvernare, și-au mobilizat parlamentarii cu forța la vot. Opoziția, care se temea să nu fie făcută responsabilă de încălcarea angajamentelor în fața partenerilor europeni, a votat și ea. Cel mai vehement contestatar al legii, senatorul Gyorgy Frunda a lipsit de la ședință  și a continuat să conteste legea, dar numai de la tv. Au fost 78 de voturi pentru și o singură abținere: a lui Mircea Geoană. Votul a fost urmare a unei presiuni enorme din partea opiniei publice, a societății civile și a oficialilor europeni.

 

ANI, ghimpele din coasta politicienilor

 

2010 – Gyorgy Frunda atacă ANI

 

După acceptarea de către Curtea Constituțională a unor excepții ridicate în dosarul medicului Șerban Brădișteanu, Parlamentul începe discutarea articolelor vizate în decizie.

 

Foto: Jurnalul National

Senatorul UDMR  Gyorgy Frunda , deja supranumit de presă “măcelarul ANI”, susține în Comisia juridică amendamente care ar fi făcut inutilă existența instituției. Prezenți la ședință, Cătălin Macovei (pe atunci președinte ANI) și Horia Georgescu (secretarul general al Agenției), au părăsit sala.

 

Sub presiunea societății civile, Camera Deputaților salvează situația și în lege rămân prevederile pe care UDMR dorea să le elimine: înfiinţarea comisiilor de anchetă de pe lângă Curţile de Apel, declararea bijuteriilor, a conturilor, caselor.

 

Se păstrează termenul de trei ani de la încetarea mandatului în care ANI poate face verificări, și se precizează că trebuie menționate (în declarațiile de interese) contractele pe care demnitarii le derulează cu statul.

 

Potrivit deciziei Curții Constituționale, adresele imobilelor deținute vor fi însă blurate.

 

2011 – Marton Arpad cere secretizarea declarațiilor

 

În 2011, au fost depuse în Parlament nu mai puțin de trei proiecte pentru modificarea ANI. Cel mai dur îi aparține deputatului UDMR Arpad Marton, care cere să nu mai existe obligativitatea depunerii declarațiilor de avere și interese și a declarării contractelor cu statul, și eliminarea articolului care permite ANI să ceară instiuţiilor sau firmelor informaţii despre veniturile sau participaţiile demnitarilor.

 

De asemenea, acesta propune ca declarațiile să nu mai fie postate pe site-ul ANI pentru a fi vizualizate de oricine.

 

Urmează un alt scandal, o nouă menționarea a Parlamentului la capitolul negativ din MCV și legea reușește să mai supraviețuiască o tură.

 

UDMR votează împotriva bugetului ANI

 

În decembrie 2011, deși se afla în coaliția de guvernare, UDMR votează alături de opoziție împotriva bugetului ANI care urma să crească semnificativ în 2012, la 20.610.000 lei, comparativ cu 13.724.000 lei, în 2011.

 

“Nu este prima încercare a unor parlamentari UDMR de a amputa sau desființa ANI, cei care procedează astfel sunt responsabili pentru criticile din rapoartele pe justiție și anticorupție din MCV", acuza atunci eurodeputata Monica Macovei.

 

Ea l-a nominalizat, printre alții, pe Mate Andras Levente, unul dintre parlamentarii care au semnat cele mai multe inițiative împotriva ANI. În februarie anul acesta, el a fost condamnat definitiv şi irevocabil la şase luni de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese, fiind declarat vinovat că și-a angajat soția la cabinetul de parlamentar.

 

2013 - Marțea neagră. E lovită și ANI

 

Foto: Gândul

 

Unul dintre cele mai mari scandaluri din Justiție, care ar fi mutilat obiectul de activitatea al DNA și ANI, s-a produs pe 10 decembrie 2013, așa-numita “marțea neagră”.

 

USL a efectuat o modificare ce viza subiectul activ al infracțiunii de conflict de interese, subiect care urma să nu mai fie “funcționarul public”, ci persoana “cu contract de muncă și o fișă a postului”. Erau scoși astfel de sub răspunderea penală oficialii aleși sau numiți și funcționarii public (cei din urmă au contracte de drept public sau de drept administrativ).

Cu alte cuvinte, conflictul de interese rămânea fără obiect, fiindcă tocmai principalii vizați erau salvați de la o asemenea încadrare.

 

Modificările au fost făcute în Comisia juridică a Camerei Deputaților, cu o zi înainte de a intra în plen, și fără a exista și un punct de vedere al CSM.

 

92 de judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție au sesizat Curtea Constituțională, iar aceasta a declarat neconstituționale modificările operate de deputați.

 

2014 – Se încearcă eliminarea interdicției  de mai ocupa o funcție eligibilă timp de 3 ani după declararea definitivă a incompatibilității

 

 

UNPR-istul Eugen Nicolicea, unul dintre cei mai înverșunați adversari ai ANI, depune în decembrie 2014 un proiect prin care modifică prevederea ce le interzice celor declarați definitiv incompatibili sau în conflict de interese să mai ocupe orice funcție eligibilă, timp de trei ani.

 

În varianta dorită de Nicolicea și colegii săi, interdicția urma să se aplice doar la posibilitatea ocupării aceleiași funcții în care se afla persoana atunci când a fost declarată incompatibilă sau în conflict de interese.

 

Ar fi urmat să scape toți primarii sau președinții de CJ incompatibili în aceste funcții, dar care au devenit ulterior parlamentari. Sau, alt caz, o persoană aflată în conflict de interese ca primar, putea fi președinte de CJ, și invers.

 

Hotnews arăta la vremea respectivă că majoritatea inițiatorilor aveau probleme cu ANI:  Adam Luminița Pachel (PPDD) - verificată de ANI privind o eventuală incompatibilitate, Florea Daniel (PSD), Kerekes Karoly (UDMR) - condamnat la doi ani cu suspendare pentru conflict de interese, Marton Arpad Francisc (UDMR), Mircovici Niculae (minorități) - acuzat de ANI de conflict de interese administrativ și penal, Necula Cosmin (PSD), Nica Nicolae Ciprian (PSD) – averea verificată de ANI, Nicolicea Eugen (UNPR) –avere verificată de ANI și Roman Victor (PSD) - în proces cu ANI, care l-a declarat incompatibil.

 

Activitatea ANI de anul trecut, menționată în raportul MCV din ianuarie 2015, al Comisiei Europene:

 

Ø  541 de investigații din oficiu, 638 de cazuri notificate

Ø  514 rapoarte finalizate

Ø  294 de cazuri de incompatibilitate, dintre care 70 % se refereau la funcționari aleși prin vot

Ø  101 de cazuri de conflict de interese administrativ

Ø  60 de cazuri de conflict de interese penal

Ø  30 de cazuri de diferențe semnificative între venituri și averi

Ø  29 de cazuri de suspiciuni solide privind comiterea de fapte penale sau de corupție

Ø  Cazurile au vizat șase magistrați, trei secretari de stat, 14 consilieri județeni, 11 senatori, 28 deputați, 60 de viceprimari, 84 de primari, un președinte de consiliu județean.

Ø  În comparație cu 2013, a existat o creștere a numărului de cazuri de conflicte de interese și de averi nejustificate și o scădere a numărului de cazuri de incompatibilitate

Ø  Agenția Națională de Integritate (ANI) a continuat să proceseze un număr mare de cazuri de incompatibiliate și conflict de interese, dar implementarea rapoartelor sale, chiar și atunci când au fost confirmate de decizii în instanță, a continuat să fie pusă sub semnul întrebării

Ø  Consiliul Național de Integritate, documentul indică faptul că în 2014, această instituție a intervenit în câteva ocazii pentru a proteja independența ANI și de a apăra personalul său față de presiuni din afară. Un exemplu concret al unei astfel de presiuni a fost cererea de demisie a președintelui ANI după o decizie, validată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), cu privire la incompatibilitatea unui candidat la alegerile pentru Parlamentul European (Mircea Diaconu, n.r). Cu acea ocazie, Consiliul Național de Integritate a emis o declarație în apărarea ANI. (sursa Agerpres)

 

40 de parlamentari declarați incompatibili, de la 1 ianuarie 2014

 

În martie 2014 au fost declarați incompatibili sau în stare de conflict de interese 32 de parlamentari, dintre care 22 de deputați și 10 senatori:

 

Petre Roman (deputat PNL)– incompatibilitate, începând cu data de 20 decembrie 2012, întrucât deține, simultan, funcția de deputat și calitatea de persoană fizică autorizată — Roman V. Petre Persoană Fizică Autorizată.

 

 

Sorin Ilieșiu (deputat PNL)-  incompatibilitate, în perioada 19 decembrie 2012 — 11 februarie 2013, întrucât a deținut, simultan, funcția de senator și calitatea de administrator la SC Video Dialog SRL.

 

Florin Ciurariu (deputat PNL) - în stare de incompatibilitate, începând cu data de 20 decembrie 2012, întrucât deține simultan funcția de deputat și calitatea de titular întreprindere individuală în cadrul Ciurariu Florin Întreprindere Individuală.

 

George Cornel Comșa (deputat PP-DD)- în stare de incompatibilitate, începând cu data de 20 decembrie 2012, întrucât deține simultan funcția de deputat și calitatea de administrator la SC DA Easy Way SRL și SC Biz Round The Clock SRL.

 

Dorel Covaci (deputat PSD) - stare de incompatibilitate, întrucât a deținut sau deține, simultan, funcția de deputat și următoarele calități: administrator la SC Agripim SRL (19 decembrie 2008 — prezent); administrator la SC Cons Prifad SRL (19 decembrie 2008 — 14 iunie 2010). Agenția a constatat și posibila săvârșire a infracțiunii de fals în declarații, deoarece acesta nu a menționat în declarațiile de interese, depuse în calitatea de deputat (anii 2008 — 2013), funcțiile de administrator la SC Agripim SRL și SC Cons Prifad SRL, motiv pentru care a fost sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

 

Ștefan Petru Dalca (deputat PP-DD) – incompatibilitate, în perioada 20 decembrie 2012 — 12 februarie 2013, întrucât a deținut simultan funcția de deputat și calitatea de administrator la SC Mercro SRL.

 

Ion Diniță (deputat PC) – incompatibilitate, în perioada 20 decembrie 2012 — 23 ianuarie 2013, întrucât a deținut simultan funcția de deputat și calitatea de administrator la SC Forex Club SA.

 

Anton Doboș(deputat PNL) - incompatibilitate, întrucât a deținut, simultan, funcția de deputat și următoarele calități: administrator la SC E.ON Moldova Distribuție SA (20 decembrie 2012 — 28 mai 2013); cenzor supleant la SC Romtrack SA (20 decembrie 2012 — 22 iulie 2013). Agenția a constatat și posibila săvârșire a infracțiunii de fals în declarații de către Anton Doboș, deoarece acesta nu a menționat în declarațiile de interese, depuse în calitate de deputat, funcțiile de administrator și cenzor, motiv pentru care a fost sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

 

Traian Dobrinescu (deputat PNL) - incompatibilitate, întrucât a deținut sau deține, simultan, funcția de deputat și următoarele calități: administrator la SC Trado SRL (20 decembrie 2012 — prezent); administrator la SC Ovexind SRL (20 decembrie 2012 — 31 ianuarie 2013).

Constantin Cosmin Enea (fost deputat PNL, PSD din martie 2014) – incompatibilitate, începând cu data de 20 decembrie 2012, întrucât deține, simultan, funcția de deputat și calitatea de persoană fizică autorizată în cadrul Enea Constantin Cosmin Persoană Fizică Autorizată.

 

Ioan Mihăilă (deputat PNTCD, UNPR după martie 2014) – incompatibilitate, începând cu data de 20 decembrie 2012, întrucât deține simultan funcția de deputat și calitatea de administrator la SC R.D.M. Consulting SRL și SC Imo Vittoria SRL.

 

Ioan Moldovan (deputat PP-DD, PC începând cu ianuarie 2013)– incompatibilitate, începând cu data de 20 decembrie 2012, întrucât deține, simultan, funcția de deputat și calitatea de administrator la SC Elian Restaurant SRL.

 

Zsolt Molnar (deputat UDMR) – incompatibilitate, începând cu data de 20 decembrie 2012, întrucât deține, simultan, funcția de deputat și calitatea de persoană fizică autorizată prin Molnar G Zsolt Persoană Fizică Autorizată.

 

Ion Ochi (deputat PSD)- incompatibilitate, întrucât a deținut sau deține, simultan, funcția de deputat și următoarele calități: administrator la SC Explo Construct SRL (20 decembrie 2012 — prezent); administrator la SC Hidro-Sal Com SRL (20 decembrie 2012 — 12 iunie 2013). Agenția a constatat și posibila săvârșire a infracțiunii de fals în declarații, deoarece Ion Ochi nu a menționat în declarațiile de interese, depuse în calitatea de deputat, funcția de administrator al SC Explo Construct SRL, motiv pentru care a fost sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

 

Nechita Adrian Oros (deputat PNL) – incompatibilitate, în perioada 20 decembrie 2012 — 8 aprilie 2013, întrucât a deținut, simultan, funcția de deputat și calitățile de asociat și administrator la SC VET AGA PET SRL.

 

Marian Cătălin Rădulescu (deputat PSD) – incompatibilitate, începând cu data de 20 decembrie 2012, întrucât deține, simultan, funcția de deputat și calitatea de administrator — președinte al SC Lion Worker Dezvoltare și Construcții SRL.

 

Ioan Sorin Roman (deputat PSD) – incompatibilitate, începând cu data de 19 decembrie 2008, întrucât deține, simultan, funcția de deputat și calitatea de comerciant persoană fizică — titular al Întreprinderii Individuale Roman Ioan Sorin.

 

Ion Șcheau (deputat, a intrat în parlament ca membru PP-DD, apoi a trecut la PSD, PDL și PNL) – incompatibilitate, începând cu data de 20 decembrie 2012, întrucât deține, simultan, funcția de deputat și calitatea de administrator la SC Success Mindset SRL.

 

Miron Alexandru Smărăndache(deputat, fost PP-DD, acum PSD) – incompatibilitate, începând cu data de 20 decembrie 2012, întrucât deține, simultan, funcția de deputat și calitatea de administrator la SC Petroflax Distribution SRL.

 

Ioan Tămâian (deputat PNL) – incompatibilitat,e în perioada 20 decembrie 2012 — 10 aprilie 2013, întrucât a deținut, simultan, funcția de deputat și calitatea de administrator al SC Glass Star SRL și al SC Ion Art Glass-Producție SRL.

 

Ioan Viorel Teodorescu (deputat PNL, UNPR, din iulie 2014) – incompatibilitate, în perioada 20 decembrie 2012 — 1 aprilie 2013, întrucât a deținut, simultan, funcția de deputat și calitatea de membru în Consiliul de Administrație al SC Tracum SA Giurgiu și SC Administrația Zonei Libere Giurgiu SA. De asemenea, acesta s-a aflat în stare de incompatibilitate și în perioada 31 martie 2011 — 22 iunie 2012, întrucât a deținut, simultan, calitatea de consilier local în cadrul Consiliului Local al Municipiului Giurgiu și funcția de membru în Consiliul de Administrație al SC Tracum SA Giurgiu și SC Administrația Zonei Libere Giurgiu SA, societăți comerciale de interes local, înființate de către Consiliul Local al Municipiului Giurgiu.

 

Petru Ștefan Thuma Hubert (deputat PNL) – incompatibilitate, în perioada 20 decembrie 2012 — 24 mai 2013, întrucât a deținut, simultan, funcția de deputat și calitatea de administrator al SC AND Energy SRL.

 

Daniel Cătălin Zamfir (deputat PNL) - incompatibilitate, întrucât a deținut sau deține, simultan, funcția de deputat și următoarele calități: administrator al SC Relite Impex SRL (20 decembrie 2012 — 2 septembrie 2013); comerciant persoană fizică în cadrul Zamfir V. Daniel — Cătălin Persoană Fizică Autorizată (20 decembrie 2012 — prezent).

 

Dumitru Marcel Bujor (senator, fost PP-DD, acum UNPR) - stare de incompatibilitate, începând cu data de 20 decembrie 2012, întrucât deține, simultan, funcția de senator și calitatea de administrator la SC Crismarob SRL.

 

Petru Ehegartner(senator, independent) - incompatibilitate, întrucât a deținut, simultan, funcția de senator și următoarele calități: administrator la SC Huro Supermold SRL (19 decembrie 2012 — 8 mai 2013); administrator la SC Superplast International SRL (24 mai — 23 octombrie 2013); administrator SC Superplast SRL (24 mai — 16 septembrie 2013).

 

Sebastian Grapă (senator, PNL) - incompatibilitate, întrucât a deținut, simultan, funcția de senator și următoarele calități: administrator la SC Ebola SA (19 decembrie 2012 — 16 iulie 2013); administrator la SC Weingart SRL (19 decembrie 2012 — 3 octombrie 2013).

 

Laszlo Attila Klarik (senator UDMR) – incompatibilitate, începând cu data de 19 decembrie 2012, întrucât deține, simultan, funcția de senator și calitatea de reprezentant al Consiliului Județean Covasna în Adunarea Generală a Acționarilor a SC Gospodărie Comunală SA Sfântu Gheorghe.

 

Mihai Niță (senator PP-DD, PNL) - stare de incompatibilitate, începând cu data de 19 decembrie 2008, întrucât deține, simultan, funcția de senator și calitatea de administrator al SC Branit SRL.

 

Liviu Titus Pașca (senator PNL) – incompatibilitate, în perioada 19 decembrie 2012 — 11 decembrie 2013, întrucât a deținut, simultan, funcția de senator și calitatea de administrator la SC D.R. Pașca Company SRL.

 

Matei Suciu (senator PSD) – incompatibilitate, în perioada 19 decembrie 2012 — 9 ianuarie 2014, întrucât a deținut, simultan, funcția de senator și calitatea de administrator al SC Sumnicom SRL și SC Ferma Vegetal SRL. Agenția a constatat și posibila săvârșire a infracțiunii de fals în declarații, deoarece acesta nu a menționat în declarația de interese, depusă în calitatea de senator, funcția de administrator al SC Sumnicom SRL și SC Ferma Vegetal SRL, motiv pentru care a fost sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

 

Ștefan Liviu Tomoiagă (senator PNL) – incompatibilitate, în perioada 19 decembrie 2012 — 12 septembrie 2013, întrucât a deținut, simultan, funcția de senator și calitatea de administrator al SC Greenergo Enterprises SA.

 

Ionuț Elie Zisu (senator PNL) – incompatibilitate, în perioada 19 decembrie 2012 — 11 decembrie 2013, întrucât a deținut, simultan, funcția de senator și calitatea de comerciant persoană fizică autorizată.

 

În afara acestui lor de 22 de parlamentari, ANI a mai constatat, de la începutul lui 2014, incompatibilitatea altor 8 deputați și senatori:

 

Cornel Cristian Resmeriță (deputat PSD) - conflict de interese în materie administrativă, întrucât, în calitate de deputat, a încheiat contractul civil nr. 529/2009, prin care fratele său, Lucian Marius Resmeriță, a fost angajat  în funcția de consilier în cadrul Biroului parlamentar nr. 275 din localitatea Vulcan, Județul Hunedoara. Beneficiul patrimonial obţinut în perioada ianuarie 2009 - aprilie 2012 de către Lucian Marius Resmeriță a fost de 56.876 Lei (aproximativ 12.640 euro).

 

Liliana Ciobanu (deputat PP-DD) – deputat, incompatibilitate, întrucât, în perioada 20 decembrie 2012 - 24 iunie 2014, a deținut, simultan cu calitatea de deputat, și funcția de administrator al unei societăți comerciale.

 

Șerban Petru Mihăilescu (senator PSD)  – incompatibilitate, deoarece a deținut, în perioada 19 decembrie 2012 - 24 decembrie 2013, atât calitatea de senator, cât și funcția de administrator al unei societăți comerciale.

 

 

Istvan Antal (deputat UDMR) – incompatibilitate, deoarece a deținut, în perioada 19 decembrie 2008 - 11 decembrie 2013,  atât calitatea de deputat, cât și funcția de administrator al unei societăți comerciale.

 

Radu Mihai Popa (deputat PP-DD, PSD, independent) – incompatibilitate, a deținut, în perioada 20 decembrie 2012 - 09 ianuarie 2014, atât calitatea de deputat, cât și funcția de administrator la două societăți comerciale.

 

Ghiorghe Vasile Gliga (fost deputat PSD) - incompatibilitate, întrucât, în perioada 19 decembrie 2008 - 13 mai 2010, a deținut, simultan, atât funcția de deputat, cât și calitatea de comerciant persoană fizică.

 

Marin Anton (deputat PNL) – incompatibilitate, în perioada 20 decembrie 2012 – 23 iulie 2013, a deținut, simultan, atât funcția de deputat, cât și calitatea de titular întreprindere individuală în cadrul ANTON D. MARIN ÎNTREPRINDERE INDIVIDUALĂ.

 

Mircea Man (deputat PDL, PNL) - incompatibilitate, în perioada 19 iulie 2010 - 24 ianuarie 2012, întrucât a exercitat, simultan, atât funcția de Președinte al Consiliului Județean Maramureș, cât și funcția de membru în Consiliul de Administrație al Spitalului Județean de Urgență  ”Dr. Constantin Opriș” Baia Mare.

 

Nume celebre anchetate de ANI, cu soluții definitive în instanță, nerespectate și tergiversate

 

1. Vasile Astărăstoae, președintele Colegiului Medicilor a refuzat să pună în aplicare hotărârea instanței:

 

-  În iulie 2014, ÎCCJ emite hotărârea definitivă prin care rectorul UMF Iași și președinte al Colegiului Medicilor este în conflict de interese, angajandu-se pe sine si pe fiica sa in mai multe proiecte europene derulate chiar de institutiile pe care le conducea.

 

-  Universitatea de Medicină și Farmacie refuză să pună în aplicare hotărârea.

 

-  In octombrie 2014, membrii senatului UMF Iasi au fost amendati cu cate 2000 de lei pentru ca au refuzat sa puna in aplicare decizia instantei. Senatul a decis doar retragerea calitatii de ordonator principal de credite detinuta de Vasile Astarastoae.

 

-  6 februarie 2015, demisionează din funcția de rector al UMF Iași, dar păstrează funcția de președinte al Colegiului Medicilor.

 

- În 12 februarie 2015, DNA efectuează percheziții domiciliare pentru a descoperi documente care atestă primirea deciziei instanței și începe urmărirea penală in rem pentru abuz în serviciu privind nepunerea în practică a unei hotărâri judecătorești dată de Înalta Curte de Casație și Justiție.

 

2. Sergiu Andon, senator PC, primul parlamentar care își pierde funcția ca urmare a anchetei ANI

 

-  3 aprilie 2011, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie admite raportul ANI din 2009 și decide irevocabil că deputatul conservator Sergiu Andon este incompatibil cu calitatea de parlamentar, întrucât a fost avocat într-un proces de corupţie.

 

-  Un an și jumătate a tergiversat Parlamentul punerea în aplicare a hotărârii judecătorești, ANI cerând în repetate rânduri acest lucru.

 

-  septembrie 2012, Camera Deputaților ia act, într-un târziu, de revocarea din funcție a lui Sergiu Andon.

 

3. Mircea Diaconu, europarlamentar independent, în ciuda unei decizii a Curții Constituționale care dă dreptate ANI

 

-   În ianuarie 2011, ANI îl declară incompatibil întrucât îndeplinea simultan funcția de parlamentar și pe aceea de director de teatru, dar și în conflict de interese pentru că din calitatea de director a acordat contracte soției sale. Diaconu contestă raportul ANI.

 

-  În iunie 2012, Înalta Curte dă sentința definitivă și irevocabilă de incompatibilitate. Senatul refuză să o pună în aplicare.

 

-  În 31 octombrie 2012, CSM sesizează Curtea Constituțională cu privire la refuzul Senatului de a aplica o hotărâre judecătorească și cere intervenția în vederea soluţionării conflictului juridic de natură constituţională după ce, cu o zi înainte, plenul Senatului a respins prin vot încetarea mandatului de senator al lui Mircea Diaconu.

 

- 12 noiembrie, președintele României Traian Băsescu cere Senatului să reia votul pentru constatarea încetării mandatului de senator, punând în aplicare hotărârea definitvă a Înaltei Curți.

 

-  21 noiembrie Curtea Constituțională decide că Senatul a încălcat Constituția prin refuzul de a lua act de încetarea mandatului lui Mircea Diaconu.

 

-  Pe 12 decembrie, Senatul ia act, în sfârșit de încetarea mandatului lui Mircea Diaconu. Acesta declara ironic că după demisia sa, ”România va intra în Schengen”.

 

- Timp de trei ani, fostul senator nu mai are dreptul să ocupe o funcție eligibilă, dar Mircea Diaconu se înscrie în cursa pentru alegerile europarlamentare din luna mai 2014, după ce în luna martie a fost achitat de Curtea de Apel în dosarul penal de conflict de interese, Curtea aplicând doar o amendă administrativă în cuantumul maxim (1000 lei). PNL refuză să-l înscrie pe lista de candidați pentru Parlamentul European, având în vedere decizia Înaltei Curți care-l declarase definitiv incompatibil. Așa ajunge Mircea Diaconu candidat independent.

 

-  ANI contestă în instanță legalitatea candidaturii la Parlamentul European, invocând tocmai prevederea care interzice posibilitatea ca, pentru o perioadă de trei ani, Mircea Diaconu să ocupe o funcție eligibilă. ANI pierde procesul, iar Mircea Diaconu devine europarlamentar independent la alegerile din 25 mai 2014, cu sprijinul consistent al televiziunilor din trustul lui Dan Voiculescu și cu implicarea PSD.

 

-  ANI contestă interpretarea legii dată de Curtea de Apel și care i-a permis lui Mircea Diaconu să candideze la Parlamentul European, motivând că nu candidează pentru aceeași funcție pentru care a fost declarat definitiv incompatibil.

 

-  Iulie 2014, Curtea Constituțională stabilește că interdicția de a ocupa o funcție pe o perioadă de trei ani în cazul celor declarați incompatibili sau în conflict de interese se aplică tuturor funcțiilor eligibile prevăzute de Legea 176/2010, și nu doar funcției deținute la momentul respectiv. Așadar, Mircea Diaconu nu ar fi avut dreptul să candideze și, prin urmre, nu ar avea nici dreptul de a fi europarlamentar.

 

-  ANI cere instanței să oblige Autoritatea Electorală Permanentă să notifice Parlamentul European asupra faptului că Mircea Diaconu nu are voie să ocupe funcția de europarlamentar și nici o altă funcție publică până în 2015, când expiră interdicția Înaltei Curți.

 

- Pe 10 octombrie 2014, Curtea de Apel respinge solicitarea ANI, astfel Mircea Diaconu păstrându-și mandatul de europarlamentar, în ciuda deciiei Curții Constituționale

 

-  ANI a trimis Parlamentului European o sesizare prin care a solicitat să nu fie validat mandatul de europarlamentar al lui Mircea Diaconu, dar forul european și-a declinat competența.

 

4. Deputatul Mircovici Niculae, reprezentant al Uniunii Bulgare din Banat - România, a fost condamnat definitiv, în luna februarie, de Înalta Curte de Casație și Justiție, la șase luni de închisoare cu suspendare pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese. El este, în continuare, deputat și cere modificarea Constituției astfel încât deciziile Curții Constituționale să fie avizate prin vot de către Parlament.

-  Potrivit ANI, în calitate de deputat, și-a angajat soția în cadrul Biroului Parlamentar  Timiș.

 

5. Deputatul Petre Roman și-a pierdut mandatul ca urmare a unui raport ANI, fără să mai ajungă în fața instanței, întrucât el nu a respectat termenul de depunere a contestației. Totuși, Petre Roman s-a bucurat și el de protecția colegilor săi parlamentari care au pus în aplicare decizia ANI numai după ce toți cei 22 de membri ai Comisiei juridice prezenți la o ședință au fost sancționați cu amendă în cunatum de 2000 de lei. ANI ceruse de mai multe ori revocarea din funcție a lui Petre Roman.

-   Pe 9 februarie 2015, Camera Deputaților a luat act de încetarea mandatului de deputat, după o oră de discuții contradictorii între Valeriu Zgonea şi deputaţii PNL Ludovic Orban și Mihăiță Calimente, dar şi alții, de la UDMR

 

ANI a fost întotdeauna o miză importantă. Ar putea să redevină și acum, prin numirea viitorului șef

 

 

Șantajul la șeful ANI te face mare: Sorin Roșca Stănescu devine senator PNL, Bogdan Chireac – invitat permanent al televiziunilor de casă ale politicienilor

 

Ziarul ”Curentul” publică, în 10 noiembrie 2009, stenograme și un fișier audio (AUDIO) ale unor convorbiri între doi jurnaliști de calibru din acea vreme – Sorin Roșca Stănescu și Bogdan Chireac – cu șeful Agenției Naționale de Integritate, Alexandru Macovei. Din discuții reiese șantajul la adresa președintelui ANI exercitat de către cei doi jurnaliști, cu scopul de a obține decredibilizarea unor oameni politici. Stănescu și Chiriac au încercat să-l șantajeze pe Cătălin Macovei în legătură cu un presupus împrumut de 100.000 de euro, de la un cămătar, pentru care ar fi deținut și documente. În schimb, ce doi jurnaliști cereau informații despre anchetele ANI în legătură cu miniștrii PDL Vasile Blaga, Adriean Videanu și Radu Berceanu, informații pe care le doreau a fi folosite în scop electoral.

 

Președintele ANI, Alexandru Cătălin Macovei, declara că s-a considerat șantajat  în cadrul întâlnirii cu cei doi jurnaliști: "M-am considerat șantajat, pentru că domnul Roșca a spus că am luat bani. Nu am luat bani, nu există niciun document în acest sens - am martori" (sursa Realitatea TV)

 

Urmare a publicării stenogramelor, Clubul Român de Presă a anunțat că intervențiile de felul celor făcute de cei doi oameni de presă "sunt un afront la adresa jurnaliștilor care își fac onest meseria și trăiesc decent".

 

Convenția Organizațiilor de Media a condamnat public comportamentul lui Sorin Roșca Stănescu și Bogdan Chireac, în discuția avută de aceștia cu directorul ANI, Alexandru Cătălin Macovei. Potrivit COM, organism ce reunește mai multe organizații de media din România, "Sorin Roșca Stănescu și Bogdan Chireac pot fi considerați autorii unei tentative de șantaj asupra unui demnitar public".

 

O perioadă, Bogdan Chireac a fost boicotat de posturile de televiziune, Realitatea TV anunțând public acest fapt. El este, din nou, prezent acum ca jurnalist, mai ales în studiourile Antena 3 și România TV, deținute de familia și apropiații lui Dan Voiculescu, respectiv Seastian Ghiță. Sorin Roșca Stănescu a devenit, în 2012, senator PNL, acum fiind condamnat la doi ani și patru luni de închisoare cu executare în dosarul Rompetrol.

 

Președintele ANI de la acea vreme, Alexandru Cătălin Macovei, a dispărut din viața publică în anul 2012, imediat după ce și-a încheiat mandatul la ANI, când a fost urmat de Horia Georgescu.

 

Reacții după publicarea stenogramelor convorbirilor dintre Sorin Roșca Stănescu, Bogdan Chireac și Cătălin Macovei, fostul șef al ANI (2009)

 

CV Horia Georgescu

 

În perioada noiembrie 2008 - martie 2012, Horia Georgescu a îndeplinit funcția de secretar general al Agenției Naționale de Integritate, fiind responsabil de coordonarea compartimentelor și activităților cu caracter funcțional din cadrul Agenției și asigurarea legăturii operative dintre președinte, conducătorii tuturor direcțiilor (generale) și celelalte compartimente din Agenție.

 

În calitatea sa de secretar general, Horia Georgescu a îndeplinit și funcția de Șef al Structurii de Securitate și a coordonat și implementat procedurile legale privind informațiile clasificate la nivel național, al Uniunii Europene și NATO.

 

Înainte de a deține această poziție, Horia Georgescu a ocupat timp de trei ani funcția de Specialist în cadrul Direcției Naționale Anticorupție din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, unde a fost responsabil pentru investigațiile financiare ce țin de protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene.

 

Este, de asemenea, peer review expert în studiul „Folosirea instrumentelor de declarare a bunurilor pentru identificarea persoanelor expuse politic”, condus de Banca Mondială (Echipa Transparență și Responsabilitate - FPDTA), Direcția de Integritate a Piețelor Financiare, cât și expert european în domeniul conflictelor de interese și al declarării averilor din partea Comisiei Europene, Unitatea de Construcție Instituțională, Direcția Generală Extindere, prin instrumentul TAIEX (Asistență Tehnică și Schimb de Informații).

 

De asemenea, el a ocupat succesiv funcția de consilier sau consilier personal al Ministrului Întreprinderilor Mici și Mijlocii, Comerț, Turism și Profesii Liberale, respectiv, al Ministrului Justiției.

Horia Georgescu lucrează, în prezent, la doctoratul în științe militare și informații la Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul” – Serviciul Român de Informații – și deține mai multe grade și diplome postuniversitare în domenii precum economie, securitate națională, marketing, comunicare în afaceri, etc.

 

Președintele CNI, Ciprian Ciucu, reacționează pe Facebook: Reținerea lui Horia Georgescu nu are legătură cu activitatea sa în cadrul ANI

 

„Până joi, 19 martie 2015, nu voi avea nicio declarație publică cu privire la situația creată de reținerea domnului Georgescu de către DNA. Motivele pentru care nu voi face nicio declarație sunt urmatoarele:

- Joi (deci destul de repede), va avea loc prima întâlnire de lucru a CNI, în care, pe langă subiectele stabilite deja pe ordinea de zi, vom discuta în cadrul Consiliului și situația nou-apărută. Prefer să am o poziție comună ce va fi dezbătută/discutată cu colegii din CNI.

- CNI are o componență nouă, actualii membri s-au întâlnit față în față în calitatea lor de membri CNI o singură data. În acest context consider că o poziție comună, pe baza unei analize ”la rece” a situației create, va fi de natură să mențină într-o mai bună măsură încrederea în ANI.

Singurul comentariu pe care-l fac în acest context ține de evidența că motivul reținerii lui Horia Georgescu nu are legătură cu activitatea sa în cadrul Agenției Naționale de Integritate”.