Pe aceeași temă
Asta a cerut, miercuri, președintele Camerei Deputatilor, pesedistul Valeriu Zgonea, chestorilor de ședință: să blocheze ușile plenului. Măsura trebuia să asigure cvorum pentru a se trece la votul uninominal. Asta după ce, săptămâna trecută, șeful PSD Liviu Dragnea reclama nereguli la sistemul electronic de vot, în condițiile în care legea Defăimării, pe care a promovat-o intens, nu a trecut la vot.
Blocăm ușile până iese cum trebuie
Potrivit Digi 24, Camera Deputaților a întocmit ulterior un raport tehnic privind neregulile la sistemul de vot electronic. Miercuri, însă, Zgonea spunea că raportul rezultat în urma anchetei administrative nu îi dă dreptate lui Dragnea
Acum, pentru a se asigura că are cvorum pentru vot, președintele Camerei a cerut blocarea ușilor astfel încât niciun deputat să nu iasă din sală, iar secretarii să înceapă să-i numere. “O să rog cei doi chestori ai Camerei Deputaților să blocheze cele două uși și facem ca în Parlamentul britanic, dacă nu ne place altfel”, a spus Zgonea, potrivit Hot News.
S-a trecut apoi la votul nominal – fiecare deputat fiind strigat ca la catalog, acesta pronunțându-se cu Da sau NU – în vederea unei decizii ca votul electronic să nu mai fie folosit timp de o săptămână. Ulterior, deputații au votat reluarea votului pe legile de săptămâna trecută, opt la număr, printre care se află și legea Defăimării a lui Dragnea. Totuși, deputații au decis să retrimită proiectul legii Defăimării în comisiile de specialitate. Au fost 156 de voturi “pentru”, șase “împotrivă”, în timp ce alți 60 de depuțați nu au votat deloc.
Miercuriea trecută, legea Defăimării a căzut la votul din plen. Au fost 152 de voturi “pentru”, 105 “împotrivă” și 24 de “abțineri”. Șeful PSD spunea atunci că va reiniția o lege cu același conținut și acuza o “mână criminală” că ar fi maipulat sistemul electronic de vot pentru ca legea să nu treacă. “Reiese foarte clar că e vorba despre 301 cartele, dar cineva a pus, cu mâna, ca să folosesc expresia aceasta, 315 prezenți. Diferența de 14 nu există nici ca nume, nici ca și cartele introduse. Cineva, o mână criminală, a pus acolo nu 301, ci 315”, spunea Dragnea, după votul de săptămâna trecută.
Reglementări aduse de noua lege
Liviu Dragnea justifica necesitatea noii legi în contextul noilor “provocări multiculturale”, a unor "tensiuni și atitudini radicale" apărute în urma crizei refugiatilor, materializate într-o "creștere a tensiunile sociale, între etnii sau față de minorități," legea încercând să sprijine "libera exprimare, respectul reciproc si demnitatea umană".
Potrivit textului proiectului, defăimarea socială este "fapta sau afirmația prin care o persoană este pusă ân situație de inferioritate pe temeiul apartenenței sale la un anumit grup social", în timp ce grupul social este considerat a fi o "categorie de persoane care se disting din punct de vedere social prin una sau mai multe trăsături de gen, vârstă, rasă, religie, origine etnica, limbă maternă, tradiții culturale, orientare sexuală, origine socială, dizabilități, boală cronică necontagioasă sau infecție HIV/SIDA." Legea mai arată că "persoana care se consideră vizată de defăimare socială poate formula, în fața instanței de judecată, o cerere pentru acordarea de despăgubiri și restabilirea situației anterioare defăimării sociale sau anularea situației create prin discriminare"într-un termen de "3 ani de la data săvârșirii faptei sau de la data la care persoana interesată putea să ia cunoștință de săvârșirea ei."
Proiectul prevede de asemenea înființarea unui Departament pentru Promovarea Demnității Umane și Toleranței, în subordinea Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii, acesta având sarcina de a elabora și gestiona programe și Ghiduri de bune practici pentru promovarea demnității umane și a toleranței față de diferențele de grup în administrația publică, poliție, armată etc. In expunerea de motive se arăta de asemenea că "propunerea legislativă are drept scop crearea unor mecanisme de promovare a valorilor privind demnitatea umana și toleranța față de diferențele de grup" în educație și mass-media.
Societatea civilă a cerut retragerea proiectului
După adoptarea de către Senat, legea a creat reacții virulente în societatea civilă.
Organizațiile neguvernamentale Expert Forum, Freedom House România, Grupul pentru Dialog Social și Centrul Român pentru Politici Europene au adresat deputaților, în luna octombrie, o scrisoare deschisă, prin care le cer să respingă proiectul, aceleași organizații inițiind și o petiție online intitulată NU legii anti-defăimare socială.
ONG-urile consideră inacceptabil ca o lege cu implicații majore asupra libertății de exprimare să fie aprobată fără o dezbatere argumentată și o consultare publică reală și apreciază că legea poate fi folosită ca instrument de intimidare a vocilor incomode din presă și societatea civilă.
„În condițiile ambiguităților privind definițiile, este neclar dacă, de exemplu, legea nu ar permite amendarea cu sume usturătoare a unui jurnalist sau om obișnuit care scrie în spațiul public despre un partid ca având mai mulți corupți decât alții sau despre parlamentari ca votându-și în grup pensii speciale“, se arată în scrisoarea deschisă a celor patru organizații.
Alte șapte organizații de media, printre care Active Watch, APADOR-CH, CRJI și SAR au cerut nu corectarea proiectului de lege în Camera Deputaților, ci „retragerea imediată“, întrucât, pe lângă definițiile vagi, instituie un alt organism de sancțiune care nu respectă standarde de independență, transparență și minime garanții procesuale.
