Pe aceeași temă
Teodor Mărieş, preşedintele Asociaţiei "21 Decembrie 1989", a declarat că judecătorii au ridicat "excepţia de necompetenţă materială si dupa calitatea persoanei", ceea ce, în opinia revoluţionarilor, reprezintă o tergiversare a deciziei de rejudecare, conform Evenimentul zilei.
După încheierea şedinţei de judecată de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Asociaţia "21 Decembrie 1989" a transmis intr-un comunicat că "deşi câţiva dintre criminalii (cu statut de generali şi ministri) care au apărut, înca de la inceput, in Dosarul Revoluţiei, au fost judecaţi şi condamnati de către Curtea Suprema de Justiţie, transformată în Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, completul de judecata de astăzi, 12 ianuarie 2016, a avut îndoieli sau refuză să judece măsura ruşinoasă a Parchetului (Parchetul General n.r.), de închidere a dosarului, prin clasare, sub pretextul că ar fi intervenit prescripţia - deşi Curtea Europeana a Drepturilor Omului a decis că nimeni nu poate invoca prescripţia, fiind vorba de tratamente neomenoase iar omorul este imprescriptibil, după amendamentul la Codul Penal, din 2012, iniţiat de Macovei, ICCMER, Asociaţia 21 Decembrie 1989" .
Asociaţia susţine că Înalta Curte de Casaţie si Justiţie a refuzat să judece pentru frica de a nu fi necompetentă: "Ceausescu a fost condamnat pentru genocid, adică pentru infracţiuni imprescriptibile. Acum, aceasta hotărâre îi împiedică şi procurorii care au clasat dosarul vor să o uite, alţii vor sa o anuleze...Pe complicii lui Ceauşescu şi ai lui Iliescu, însă, pare că le e teama unor judecatori să-i judece, deşi au fost puşi sub acuzare pentru tratamente neomenoase şi pentru omor deosebit de grav - tot infracţiuni imprescriptibile! Cum se poate ca, dupa ce Înalta Curte a confirmat redeschiderea dosarului Mineriadei, cu aceeaşi actori, tip de faptă, să se mai tergiverseze dosarul Revoluţiei prin excepţii de necompentenţă materială ridicate din oficiu de completul de judecata ?!?. Asociaţia 21 Decembrie spune răspicat că farsele judiciare pe acest dosar al Revolutiei trebuie să înceteze, şi că, după mai mult de un sfert de veac de la căderea comunismului şi dezmembrarea URSS, Justiţia nu trebuie să mai răspunda la niciun Ordin de Zi pe Unitate!", se arată în comunicatul Asociaţiei "21 Decembrie 1989".
***
Magistraţii Inaltei Curti de Casatie şi Justiţie au judecat zilele trecute primele contestaţii împotriva deciziei procurorilor de clasare a dosarului Revoluţiei, depuse de urmaşii unora dintre victimele evenimentelor din 1989. Digi 24 anunţa acum cateva saptamani că ICCJ va analiza primele trei contestaţii, dintr-un total de 177, făcute de revoluționari sau de urmași ai acestora împotriva hotărârii de clasare a dosarului Revoluției pronunțată de procurorii militari de la Parchetul General, în toamna anului 2015.
Cei care au făcut contestațiile susțin că o astfel de decizie, prin care nicio persoană nu a fost găsită responsabilă pentru victimele evenimentelor din decembrie 1989, este absolut inadmisibilă, fiind luată cu încălcarea mai multor norme procedurale și cu ignorarea deciziilor pronunțate de CEDO care au somat autoritățile de la București să grăbească soluționarea dosarului și să identifice responsabilii pentru victimele Revoluției.
„Sunt peste 200 de plangeri pe rolul Curții Europene a Drepturilor Omului și vom rezolva acolo dacă nu vom rezolva aici. Mai așteptăm o lună, o săptămână, trebuie să se rupă undeva pisica”, a spus Teodor Mărieș, președintele Asociației 21 Decembrie 1989.
Soluția care urmează să fie dată de Curtea Suprema în acest caz va fi una definitivă.
Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a declarat in decembrie 2015, ca va cere Ministerului Public un raport privind toată activitatea procurorilor și toate actele de procedură făcute în dosarul Revoluției, în perioada mai 2011 (data primei hotărâri CEDO pe acest subiect) - octombrie 2015 (data clasării dosarului): "Din păcate a fost nevoie de hotărâri CEDO în dosarul privind evenimentele Revoluţiei din decembrie 1989 şi dosarul Mineriadei. Sunt convinsă că, în urma acestor hotărâri, sistemul judiciar din România va acorda atenţia cuvenită astfel încât din raţiuni de simetrie şi logică juridică ambele dosare sa aibă acelaşi tratament procedural", a declarat Raluca Prună, conform Mediafax.
Clasarea dosarului Revolutiei
ICCJ a clasat, în 23 octombrie, dosarul 11/P/2014 ce priveste fapte comise in contextul evenimentelor din Decembrie 1989 care au avut ca rezultat decesul, ranirea, lipsirea de libertate a unor persoane si distrugerea unor bunuri, a transmis Parchetul ICCJ.
Faptele avute in vedere in aceasta cauza au facut, initial obiectul a 4.544 de dosare penale. In 112 dintre acestea, Sectia Parchetelor Militare a dispus trimiterea in judecata a 275 de inculpati : 25 de generali, 114 ofiteri, 13 subofiteri, 36 de militari in termen, 87 de civili.
Imediat după anunţarea deciziei de clasare, Teodor Marieş, presedintele Asociatiei 21 Decembrie 1989, a declarat că vinovatii din dosarul Revolutiei sunt aceiasi cu cei din dosarul Mineriadei şi a anunţat Asociatia va ataca această decizie:“Solutiile pe care le avem sunt cele legale: prima – vom ataca la ICCJ decizia Parchetului. (…) Este vorba despre aceiasi trei procurori care au decis clasarea dosarului in 2009. Ei nu mai aveau ce cauta in Parchetul General dupa 2009”, a declarat Maries.
Potrivit comunicatului Parchetului Instantei Supreme, perioada 16 Decembrie – 22 Decembrie 1989, pana la fuga lui Nicolae Ceausescu din cladirea Comitetului Central al Partidului Comunist Roman, “a fost caracterizata de actiuni violente de reprimare a manifestatiilor anticomuniste si antidictatoriale” organizate in Timisoara, Cluj si Bucuresti. In plus, fortele represive comuniste au luat masuri de impiedicare a extinderii actiunilor de protest in celelalte localitati ale tarii.
Mai mult, arata procurorii militari, Nicolae Ceausescu a actionat inca de la inceputul tulburarilor sociale “pentru reprimarea brutala a manifestatiilor, dispunand implicarea unor forte supranumerice si eterogene, apartinand militiei, securitatii si armatei”. Conducerea politica si militara centrala a dispus catre autoritatile locale reprimarea manifestatiilor, fapt ce a dus la “uciderea, ranirea prin impuscare, vatamarea corporala si retinerea unui numar mare de persoane”. Ulterior, de la 22 Decembrie si pana la finalul anului 1989, perioada “a fost caracterizata prin vid de putere, stare de confuzie, panica si haos”.
CITITI comunicatul integral al Parchetului.
195 de persoane si organizatii au decis sa depuna plangeri de contestatie la decizia de clasare a dosarului Revolutiei, a transmis Digi 24. Un numar de 17 contestatii au fost solutionate rapid, toate cu decizie de respingere.
CEDO condamnă România pentru tergiversarea cazului
In iunie 2015, CEDO a decis condamnarea Romaniei pentru tergiversarea solutionarii dosarului timp de 25 de ani. In acest caz, statul a fost obligat la plata a 800.000 de euro cu titlu de daune catre 76 de membri ai Asociatiei “21 Decembrie 1989”. "Decizia CEDO survine in lipsa unei anchete efective cu privire la crimele savarsite in timpul evenimentelor din decembrie 1989 si prin tergiversarea finalizarii plangerii depuse de catre Asociatia '21 Decembrie 1989', inca din anul 1990”, potrivit unui comunicat al Asociatiei.
In 24 mai 2011, Romania a fost condamnata de aceeasi Curte Europeana a Drepturilor Omului in procesul intentat de Asociatia "21 Decembrie" si alte persoane pentru incalcarea dreptului la viata si la respectarea vietii private, legat de ancheta in dosarul Revolutiei.
Completul de sapte judecatori de la sectia a III-a a CEDO a decis atunci ca statul roman a incalcat articolele 2 si 8 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, referitoare la dreptul la viata si, respectiv, la viata privata si de familie.Curtea a decis ca statul roman sa acorde despagubiri de 15.000 de euro catre Nicolae si Elena Vlase, pentru incalcarea articolului 2, in ancheta privind moartea fiului lor, precum si de 6.000 de euro presedintelui Asociatiei “21 Decembrie”, Teodor Maries, pentru incalcarea articolului 8, intrucat SRI nu i-a raspuns unei solicitari privind interceptarea sau nu a telefonului ori daca a fost filat. Totodata, Guvernul roman s-a vazut obligat la plata a 20.000 de euro avocatilor Antonie Popescu, Ioana Sfiraiala si Ionut Matei, care l-au reprezentat pe Maries.
Sotii Vlase sunt parintii unui tanar care, la 19 ani, in timpul Revolutiei din decembrie 1989 a fost ucis la Brasov, in cadrul unei manifestatii anticomuniste reprimate de fortele de ordine.
