Pe aceeași temă
UPDATE - CNCD a anunțat că o va audia pe Viorica Dăncilă pe 20 februarie. Și moderatorul emisiunii de la Antena 3, unde a făcut Dăncilă gafa, va fi citat.
UPDATE - Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a fost sesizat de Anca Dragu, președinte al asociației Autism Europa.
Scrisoarea deschisă a asociației „Autism România”
„Doamna Prim-Ministru Viorica Dancilă,
Este regretabil faptul că la interviul pe care l-ați acordat la o televiziune în seara zilei de 15 februarie ați spus „Acești oameni cred că sunt autiști și nu văd și nu aud..”. O astfel de afirmație este jignitoare pentru persoanele cu autism și familiile lor, îi stigmatizează și mai mult pe acești oameni. Este absolut regretabilă, mai ales că vine din partea unui demnitar de cel mai înalt rang, din partea Primului Ministru al țării. Un demnitar care ar trebui să-i privească și respecte pe toți cetățenii țării în mod egal și nu să îi compare pe unii cu alții. Iar termenul cel „rău” al comparației este reprezentat, în cazul dvs., de noi, „autiștii”, adică de copiii noștri, soții, părinții, frații noștri, pe care îi priviți ca fiind de condiție inferioară.
Din nefericire, nu sunteți primul politician care folosește termenul de autism în sens negativ, peiorativ, în răfuieli politice, în contexte care nu au nici o legătură cu problematica, nevoile și situația persoanelor cu autism din România. Acest lucru este foarte îngrijorător și arată nivelul de înțelegere de către politicieni a autismului și a problematicii oamenilor cu această condiție, nivelul real de empatie și aplecare al demnitarilor față de nevoile acestor cetățeni.
1 din 100 de români are o tulburare din spectrul autismului. Așadar, există aproape 200.000 de „autiști” (plus familiile lor), și ei tot cetățeni români, care așteaptă să fie tratați cu respect de către reprezentanții statutului român”, se spune în scrisoarea asociației.
Potrivit asociatiei, revolutia fiscala a inrautatit lucrurile pentru cei care sufera de autism si familiile lor, pentru ca "darama si ONG-urile de parinti, singurele care ii mai ajuta pe acestia in lupta lor":
Noi, persoanele cu autism și părinții, ne-am aștepta de la un Prim-Ministru, mai ales dacă este nou în funcție, ca prima dată când rostește public termenul de autism, să fie într-un moment în care anunță, de exemplu, crearea unei strategii naționale sau a unui program național pentru aceste persoane. Așa ar fi potrivit într-un context în care situația a aproape 200.000 de persoane cu autism este dramatică. Lipsa serviciilor specializate este cronică, părinții sunt disperați, ei trebuie să susțină copilul (copil, tânăr sau adult) doar cu propriile forțe fizice, psihice, emoționale, să asigure din propriile resurse toate terapiile și serviciile de care copiii lor au nevoie, iar noile schimbări legislative - așa-zisa revoluția fiscală- înrăutățesc și mai mult lucrurile, dărâmă și ONG-urile de părinți, singurele care îi mai ajută pe aceștia în lupta lor.
Autismul nu poate fi sinonim cu ‘răul’. Autismul este o tulburare de dezvoltare care presupune dificultăţi în comunicarea şi relaţionarea socială, care afectează persoana în forme şi grade diferite. Cu toate acestea, persoanele cu autism nu pot fi privite doar ca oameni cărora le lipseşte ceva, ca oameni de rang inferior. „Autiștii” au şi calităţi care sunt tocmai rezultatul acestei condiții: incapacitatea de a minţi sau de a se preface, integritatea, loialitatea, obiectivitatea, căutarea dreptății, apoi o serie de abilităţi speciale în domenii precum ştiinţa sau arta.
„Cred că mulți dintre eroii din viață, precum și cei mai mari oameni de știință și artiști au de fapt sindromul Asperger” (o formă de autism - n.r.), spunea Dr. Tony Attwood, profesor care a lucrat cu persoane cu autism, a studiat problematica autismului, a sindromului Asperger în special, de mai bine de 40 de ani, autor a numeroase cărți de specialitate în autism.
AUTISM ROMÂNIA –Asociația Părinților Copiilor cu Autism consideră că folosirea de către dumneavoastră a termenului de autism cu sensul profund negativ, într-o dispută politică, este o jignire adusă persoanelor cu autism din ţara noastră şi din întreaga lume, adică aproximativ 67 de milioane de indivizi, motiv pentru care va invităm să va cereți public scuze acestor oameni și familiilor lor.
Mulțumesc.
Liuba Iacoblev
Președintă”.
AUTISM ROMÂNIA - Asociația Părinților Copiilor cu Autism este o asociație înființată în 2001 de un grup de părinți și câțiva profesioniști și are ca misiune apărarea demnității, drepturilor și intereselor persoanelor cu autism și îmbunătățire calității vieții acestora și a familiilor lor, precizează Liuba Iacoblev.
Background
- Viorica Dăncilă a preluat discursul lui Dragnea despre autiști
De altfel, si Liviu Dragnea foloseste deseori acest cuvant. "Nu putem fi autisti si sa ne prefacem ca nu intelegem semnalul electoratului", a spus el in urma cu cativa ani.
"Eu nu vreau sa renuntam la idee, pentru ca unul din drepturile fundamentale e dreptul la viata. Alt drept e cel la protectie, atat pentru noi, copii, familii, comunitate. Eu zic ca nu trebuie sa fim autisti si sa nu vedem in ce zona ne aflam si care sunt riscurile, din ce in ce mai mari care apar in ce priveste siguranta nationala", a spus Dragnea in 2015, referitor la Legile sigurantei, citat de ziare. com.
- Inițiativa legislativă care dărâmă ONG-le fondate de părinții copiilor cu autism. Inițiatori: Șerban NIcolae și Liviu Pleșoianu
Proiectul prevede că fundațiile și asociațiile sunt obligate să publice, la fiecare șase luni, o declarație detaliată de venituri și chelturieli, în care să fie menționată fiecare persoană care a dat bani respectivei fundații sau asociații și valoarea acestui venit. Dacă acest lucru nu se întâmplă la timp, ONG-ul respectiv își încetează ”de îndată” activitatea., scrie Hotnews.ro.
Guvernul Tudose a dat un aviz negativ acestui proiect.
Iniţiativa legislativă prin care se propune modificarea OG 26/2000 privind organizarea şi funcţionarea asociaţiilor, fundaţiilor şi federaţiilor a avut termenul de adoptare tacită în 20 noiembrie 2017. Proiectul social-democraţilor nu a mai fost dezbătut în plenul Senatului din lipsă de cvorum, după ce majoritatea senatorilor PSD-ALDE au părăsit sala de plen.
Senatorul PNL, Alina Gorghiu, a susţinut, în plen, că gestul colegilor săi de la PSD-ALDE arată lipsă de bun-simţ.
„Nu jignesc de la microfonul Senatului, dar mi se pare lipsă de bun-simţ (...) ştiind că este ordonanţa marelui lider de grup, Şerban Nicolae, care face nişte trăznăi pe Ordonanţa 26, să n-aibă colegii noştri de la PSD-ALDE decenţa să rămână în sală să dezbatem un proiect de lege care astăzi se adoptă tacit”, a spus Gorghiu, citată de Gândul.info.
În replică, senatorul PSD, Ecaterina Andronescu, a subliniat că prelungirea programului la Senat i-a determinat să plece pe senatorii PSD-ALDE.
„Eu cred că o iniţiativă legislativă, oricare ar fi ea, nu trebuie să încrânceneze şi mai mult relaţiile dintre grupurile parlamentare. Eu, personal, vă mărturisesc: n-am primit niciun ordin să plec şi cred că astăzi a fost o zi cu un program prelungit cum nu este de obicei şi cred că prelungirea programului, dincolo de limitele acceptate de regulă, i-a determinat pe colegii mei să plece din sală. De aceea, vă rog să nu interpretaţi”, a susţinut Andronescu.
În textul Ordonantei 26/2000 urmatorul articol:
48^1 "Asociatiile, fundatiile si federatiile au obligatia de a publica semestrial pana la data de 31 iulie, respectiv 31 ianuarie, in Monitorul Oficial prtea a IV-a, declaratiile de venituri si cheltuieli pentru semestrul precedent. In declaratia publicata se mentioneaza distinct, pentru fiecare venit in parte, persoana sau activitatea, dupa caz, care a generat venitul respectiv, precum si valoarea acestuia.
Nepublicarea declaratiei atrage de drept suspendarea activitatii asociatiei pentru 30 de zile. Daca in acest termen declaratia nu se publica, asociatia, fundatia sau federatia isi inceteaza activitatea de indata."
Proiectul initial a fost modificat in cadrul comisiei juridice din Senat, prin mai multe amendamente admise. Numai că, prin adoptare tacită, s-a adoptat forma initiala a proiectului.
Mai mult, proiectul introduce conditii si obligatii noi fata de legislatia actuala.
Pentru ca un ONG sa poata fi recunoscut ca fiind de utilitate publica de catre Guvern, trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii, potrivit acestui proiect:
a) activitatea acesteia se desfasoara in interes general sau comunitar, dupa caz;
b) functioneaza de cel putin 2 ani si a realizat o parte din obiectivele stabilite;
c) a desfasurat activitati anterioare semnificative, prin derularea unor programe ori proiecte specifice scopului sau, insotit de bilanturilor si bugetele de venituri si cheltuieli pe ultimii 2 ani;
d) valoarea activului patrimonial pentru fiecare an de functionare este cel putin egala cu vlaoarea patrimoniului initial;
e) nu a desfasurat in ultimii 2 ani si nu desfasoara nici in prezent activitati politie de orice fel: activitati de strangere de fonduri sau campanii de sprijinire ori opozitie fata de un partid politic sau un candidat pentru o functie sau demnitate publice in care acest poate fi numit ori ales.
Proiectul introduce un algoritm al finantarii cu fonduri publice in functie de obiectul de activitate al organizatiilor nonguvernamentale: 40% - Servicii Sociale (Asistenta-Protectie-Incluziune-Coeziune-Securitate-Dezvoltare-Economie Sociala), Caritate si Ajutor Umanitar, Sanatate, Sport; 30% - Educatie; 10% - Stiinta, Cercetare, Inovatie, Mediu si Protectia Animalelor, Protectia Consumatorului; 10% - Valori nationale si ale minoritatilor nationale -Traditii si Patrimoniu Cultural; 10% - Diplomatie si Relatii Internationale, Militar-Aparare-Cultul eroilor.
PSD propune de asemenea ca aceasta recunoastere sa fie facuta pe un termen de 5 ani, si nu pe perioada nedeterminata cum este in prezent. Daca asociatia sau fundatia nu mai indeplineste una sau mai multe dintre conditii care au stat la baza acordarii acestui statut, Guvernul, la propunerea autoritatii administrative sau a Ministerului Justitiei, retrage, prin hotarare, statutul de utilitate publica.
In expunerea de motive, semnata de deputatul PSD Liviu Plesoianu, se arata ca este necesara o mai buna "transparentizare a finantarii".
Senatul este prima camera sesizata. Proiectul merge la Camera Deputatilor.
Opozitia a criticat dur initiativa legislativa, despre care spun ca are intentia de a reduce la tacere vocile critice din societatea civila.
"In ultimul an, ONG-urile au fost atacate, indirect, prin modificarea Codului Fiscal ce afecteaza mecanismul 2%, cele 'civice' sunt infierate la TV, iar protestele sunt descurajate prin noile amendamente aduse la legea privind ordinea si siguranta publica. Astazi pe ordinea de zi a plenului Senatului se afla asa zisa Lege Plesoianu, semnata de altfel si de Serban Nicolae, care prevede, nici mai mult, nici mai putin decat suspendarea si incetarea de drept a activitatii ONG-urilor care nu publica semestrial in Monitorul Oficial declaratia de venituri si cheltuieli, cu evidentierea distincta a persoanelor si activitatilor care genereaza veniturile asociatiei sau fundatiei precum si a valorii fiecarui venit in parte", a declarat senatoarea USR Florina Presada, potrivit News.ro.
"Practic, PSD este deranjat de organizatiile civice si nu le gaseste utilitatea in angrenajul democratiei romanesti", a mai spus aceasta.
proiectul, a i c i
expunerea de motive, a i c i
- Experții Consiliului Europei critică modificările lui Pleșoianu și Nicolae la legea ONG-urilor
"Sfatuiesc autoritatile romane, si in special pe parlamentarii romani, sa ia cat mai curand in considerare concluziile acestei opinii si sa faca un pas inapoi de la acest text (modificarile propuse pentru OG26/2000 prin L140/2017 - n.red.), pentru a asigura respectarea drepturilor fundamentale si a statului de drept", a declarat Cyril Richie, presedintele Consiliului expertilor in dreptul ONG, conform unui comunicat remis miercuri Ziare.com.
Consiliul expertilor in dreptul ONG este o institutie parte a Conferintei organizatiilor internationale neguvernamentale a Consiliului Europei.
În opinia data publicitatii se arata ca adoptarea modificarilor propuse de cei doi parlamentari PSD "ar slabi foarte serios capacitatea ONG-urilor de a contribui la politicile guvernamentale, de a furniza servicii si de a satisface nevoile oamenilor".
De asemenea, modificarile incalca standardele impuse de Conventia Europeana a Drepturilor Omului, precum si recomandarile Comisiei de la Venetia cu privire la libertatea de asociere, arata sursa citata.
Expertii europeni mai subliniaza ca jurisprudenta CEDO "invalideaza modificarile vizand dizolvarea in 30 de zile a organizatiilor" si pe de alta parte "este neclar cum aceste modificari raspund unei nevoi a populatiei".
"Opinia este preluata deja intr-un mesaj public de ingrijorare si de Civil Society Europe. Aceasta alianta de 27 de retele internationale europene de ONG-uri solicita si Comisiei si Parlamentului European sa analizeze situatia din Romania si sa ia masurile necesare", se mai arata in comunicatul citat.
Propunerea controversata a fost adoptata tacit in Senat si a ajuns la Camera Deputatilor, decizionala.
Conferinta organizatiilor internationale neguvernamentale a Consiliului Europei este o institutie fondata in 2005 si reuneste peste 300 de organizatii neguvernamentale internationale acreditate la Consiliul Europei.
"Ea formeaza cel de-al patrulea pilon al dialogului din Consiliul Europei, alaturi de Comitetul de Ministri, Adunarea Parlamentara si Congresul Autoritatilor Locale si Regionale. Prin statutul sau, Conferinta implica organizatiile membre in activitati interguvernamentale si incurajeaza dialogul cu privire la provocarile din societate", se arata in comunicatul citat.
Consiliul expertilor in dreptul ONG este un organism al Conferintei care lucreaza pentru a crea un mediu propiece pentru ONG-uri. Consiliul analizeaza legislatia nationala din materie si implementarea ei, oferind expertiza pentru a alinia aceasta legislatie la standardele Consiliului Europei si bunele practici europene, mai precizeaza sursa citata.
- Comisia de la Veneția, în parlament, pentru legea anti-ONG dată de Nicolae și Pleșoianu
O delegație a Comisiei de la Veneția a venit în România ca să întocmească un raport asupra controversatei legi promovate de Șerban Nicolae și Liviu Pleșoianu care vor desființarea ONG-lor care nu-și publică sponsorii, activitate imposibilă în cazul celor care susțin, de exemplu, din SMS-urile primite, cazurile limită.
