Pe aceeași temă
ARTP arata ca "nici Spitalul Sf.Maria, acreditat se pare fără o secție de pneumologie (ce s-ar putea spune despre secții de alte specializari?) și nici alt spital/clinica din România nu se ridică la standardele europene impuse pentru un program de transplant pulmonar și în vederea respectării atributelor dreptului la viață al pacienților pre si posttransplant; nu deține anvergura necesară pentru un astfel de program."
Vlad Voiculescu, ministrul Sanatatii, a declarat acum caeva zile ca Spitalul „Sfânta Maria” din Bucureşti ar fi fost acreditat pentru transplanturi pulmonare in urma unor presiuni politice si ca spitalul nu are in componenta un department de pneumologie asa cum ar trebui.
Narcis Copcă, managerul Spitalului Sfânta Maria, l-a contrazis pe ministrul Sanatatii sustinand ca ministerul e obligat sa plateasca pentru realizarea transplanturilor pulmonare in acest spital deoarece acreditarea a fost primita in martie 2016 din partea Agenţia Naţională de Transplant (ANT).
Cititi comunicatul Asociatiei Romane de Transplant Pulmonar (ARTP):
"Transplantul pulmonar – posibilitatea de efectuare in tara:
Referitor la situația programului de transplant pulmonar în România, situație care afectează fără niciun dubiu și în unele cazuri, în mod ireversibil, pacientii cu indicație de transplant pulmonar, precum si persoanele aflate în stare posttransplant, Asociatia de Transplant Pulmonar învederează urmatoarele:
Din experienta acumulata de-a lungul evaluarii clinice, noi constatăm că niciun centru medical din România, nu îndeplinește exigențele activității de transplant de plămâni, intervenție care semnifica mai mult decât un act chirurgical, fiind cazuri în care s-au impus efectuarea la un timp scurt, a unei noi intervenții chirurgicale sau a unei alte proceduri, plus aparatura de specialitate și performanta, aparatura inclusiv pentru cabinetele in care se face monitorizarea permanenta, pe toata durata vietii pacientului.
Mai mult, pacientii cu transplant pulmonar, diagnosticați cu rejet cronic/acut, urmează o procedură specială de fotofereza, procedura neimplementata în România. Au existat cazuri in care pacientii avand complicatii posttransplant, au beneficiat si au fost salvati de tratamente speciale si inovatoare despre care medicii specialisti pneumologi din Romania nu aveau cunostinta sau doar erau informați în congrese sau din studii ca s-ar efectua intr-un centru strain. Aceste precizări vin în conformitate cu realitatea și din experienta fiecărui transplantat pulmonar.
Or, nici Spitalul Sf.Maria, acreditat se pare fără o secție de pneumologie (ce s-ar putea spune despre secții de alte specializari?) și nici alt spital/clinica din România nu se ridică la standardele europene impuse pentru un program de transplant pulmonar și în vederea respectării atributelor dreptului la viață al pacienților pre si posttransplant; nu deține anvergura necesară pentru un astfel de program.
In proporție de 90%, bolnavii pulmonar au fost supuși operațiilor de transplant de plămâni, în clinica AKH Viena, unde sunt îndeplinite toate cerințele imperios necesare pentru o astfel de intervenție, recuperare si readaptare la o viață normală; unde unii dintre acești pacienți au fost tratați de infecțiile nosocomiale, contactate in spitalele romanesti; unde există o terapie și o sală de spirometrie special concepute pentru aceasta categorie de pacienți.
Apreciem că în prezent, se impune deblocarea programului de transplant pulmonar și reluarea legăturii cu AKH Viena, cea mai apropiata fizic clinică performanta, de România (întrucât trebuie luate in calcul și criteriile de distanta), cu o echipă de chirurgi toracici si pneumologi de renume, cu o echipă de evaluare posttransplant cu experienta vasta și specializată în acest sens, cu un cost mai mic decât cel solicitat de către Spitalul Sf.Maria si unde se face cam un transplant de plamani pe zi. Credem că între clinica austriaca și Spitalul Sf.Maria nu există comparații cât privește exigenta programului de transplant pulmonar, spitalul românesc nealiniindu-se cerințelor ce se impun.
Arătam totodată că în România ar fi anevoioasă monitorizarea transplantatilor de plămâni, pentru ca nu exista centre complet dotate (laboratoare, cabinete), iar in momentul de fata testele si analizele specifice s-ar face cu riscuri mari pentru pacienti, in clinici diferite. Aceasta înseamnă normalitate intr-un stat european? Plimbarea pacienților cu sistem imunitar deficitar (imunosupresat prin tratament specific) printre spitale ridica problema infecțiilor nosocomiale, de notorietate in ultimul timp, nu numai la nivel național.
Transplantul este o opțiune de tratament ce conferă o nouă șansă la viață, dar fără riscuri asumate din considerente materiale, politice ori din dorința de faimă.
In contextul legaturii cu medicii de la Institutul Marius Nasta din Bucuresti si din alte clinici pneumologice din tara (Cluj, Timisoara, ... ) , invederam, de asemenea, ca cei mai multi dintre transplantații de plămâni au fost monitorizati pretransplant de către medicii specialiști din cadrul centrelor sus mentionate, medici care au declanșat procedura de transplant pentru fiecare pacient în parte și au o colaborare stransa cu AKH Viena. În aceste institute activează medici cu o cazuistica amplă și experiență vastă în bolile pulmonare, iar persoanele ce au necesitat în stare pretransplant, intervenții chirurgicale, au fost supuse acestora, de către medicii chirurgi de la aceleasi institute, motive pentru care noi, transplantații de plamani, putem afirma că suntem în aceeași echipă de interese cu acești medici.
Pentru motivele de mai sus, solicităm autorităților să țină cont de punctul nostru de vedere, să respecte dreptul la viață al pacienților pre si posttransplant pulmonar, drept intangibil și reglementat de Constituția României și Convenția Europeană a Drepturilor Omului."
Asociatia de Transplant Pulmonar s-a infiintat in anul 2010, ca nevoie de sprijin pentru bolnavii in faza terminala, cu singura sansa la viata, transplantul pulmonar.
