Pe aceeași temă
Institutul a fost înființat prin lege în 2017, la inițiativa lui Călin Popescu Tăriceanu. Președintele institutului era ales până acum de membrii consiliului științific.
În urma unei înțelegeri între Emil Constantinescu și Viorica Dăncilă, guvernul a decis prin ordonanță de urgență că, de acum încolo, presedintele Institutului Levantului, care va avea salariu și beneficii de secretar de stat, să fie numit de Biroul Permanent al Senatului (unde PSD are 8 din 13 voturi), la propunerea Consiliului stiintific, dintre membrii acestuia, pentru un mandat de 5 ani, care poate fi reinnoit.
Biroul permanent al Senatului a aprobat, în ședința de luni, numirea lui Emil Constantinescu în funcția de președinte al Institutului de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizaţia Levantului, iar hotărârea a fost publicată miercuri în Monitorul Oficial.
Emil Constantinescu va avea salariu de secretar de stat, la care se adaugă decontarea cazării și a transportului, în următorii 5 ani, atât pentru deplasările din țară cât și pentru cele din străinătate, organizate de Institutul Levantului, scrie G4Media.ro.
Secretarii de stat au un venit brut lunar de 16.640 lei.
Până acum, Constantinescu nu a avut rang și beneficii de demnitar.
Singurul vot împotrivă a venit de la senatoarea USR Silvia Monica Dinică.
Emil Constantinescu a fost președintele institutului încă de la înființarea acestuia, dar reconfirmarea sa a fost necesară după ce Guvernul Dăncilă a modificat legea de funcționare a institutului, prin ordonanță de urgență, în luna septembrie, asigurându-i fostului președinte un salariu la nivel de secretar de stat, plus alte beneficii.
Consiliul științific al Institutului Levantului va avea 25 de membri, printre care membrii săi de drept vor fi:
președintele Academiei Române;
rectorul Universității din București;
rectorul Universității «Babeș-Bolyai» din Cluj-Napoca;
rectorul Universității «Alexandru Ioan Cuza» din Iași, ca
membri români ai Academiei Mondiale de Artă și Știință;
5 personalități academice străine din rândul membrilor Academiei Mondiale de Artă și Știință;
Pentru participarea la ședințele Colegiului Director, secretarul general al Consiliului științific primește indemnizație de ședință în cuantum de 25% din indemnizația președintelui institutului, indiferent de numărul ședințelor organizate lunar. Cheltuielile de cazare și transport, efectuate de membrii Consiliului științific și de membrii Colegiului director, cu ocazia deplasărilor la acțiuni organizate de Institut în țară și în străinătate, se suportă din bugetul Institutului.
Institutul funcționează într-o vilă pusă la dispoziție de RA-APPS în Bulevardul Mareșal Constantin Prezan, din centrul Capitalei.
În anul 2016, înființarea Institutului Levantului s-a lovit de opoziția premierului Dacian Cioloș și a președintelui Klaus Iohannis, care a cerut reexaminarea legii, însă Parlamentul a votat-o și a doua oară. Principalele argumente erau costurile de peste 2,5 milioane de lei pentru funcționarea acestui institut, lipsa specialiștilor în domeniu și faptul că nu este prevăzut un control clar al activității și modului de folosire a resurselor.
Institutul are ca obiect de activitate ”extinderea cercetărilor ştiinţifice asupra culturilor şi civilizaţiilor din spaţiul istoric al Levantului - Orientul Mijlociu, Nordul Africii, Balcani, Caucaz - leagănul religiilor abrahamice, al ştiinţelor, artei, culturii şi democraţiei; protejarea arealelor geologice, biologice, geografice şi arheologice reprezentative pentru patrimoniul cultural universal, de către comunităţile universitare în colaborare cu comunităţile locale, prin extinderea în această regiune a reţelelor de geoparcuri recunoscute de UNESCO; promovarea dialogului dintre popoarele din spaţiul istoric al Levantului în vederea creării unei culturi a păcii prin dialog între mediul academic, liderii religioşi şi tânăra generaţie”, potrivit Ordonanței de Urgență semnate de Viorica Dăncilă și contrasemnate de Emil Constantinescu.
Din Consiliul Consultativ al Institutului fac parte figuri controversate precum Răzvan Theodorescu (şeful TVR în timpul mineriadei din iunie 1990), Andrei Marga, Daniel Barbu şi Puiu Haşotti.
