Pe aceeași temă
Avertismenul este făcut de AmCham, într-un comunicat remis presei joi:
"Desi recunoastem legitimitatea premizelor pe care este construit Bugetul de Stat prin care se urmareste crestere economica si imbunatatirea bunastarii populatiei, consideram ca obiectivele bugetare trebuie corelate cu realitatile economice iar eventualele vulnerabilitati remediate in timp util", mai spun autorii comunicatului.
In acest context, AmCham Romania evidentiaza principalele provocari pe care Legea Bugetului de Stat pentru 2017 le prezinta:
1. Proiectia bugetara foarte optimista poate prejudicia echilibrul macroeconomic. Bugetul actual tinteste o crestere economica de 5,2%, superioara previziunilor mult mai prudente emise de institutii precum Comisia Europeana, Banca Mondiala, Fondul Monetar International sau banci locale, care plaseaza cresterea PIB intre 3,7% - 4,4%. Nivelul veniturilor la bugetul consolidat si cresterea cheltuielilor raportate recent pentru luna ianuarie 2017 confirma ingrijorarea exprimata vis a vis de acest aspect.
2. Raportul intre cheltuieli si investitii, in defavoarea acestora din urma, nu sustine obiectivul de a crea servicii cu valoare adaugata mare in economie. Desi pe termen scurt cresterea economica bazata pe consum favorizeaza unele sectoare, o accentuare a consumului poate avea ca efecte cresterea inflatiei, pe termen mediu aceasta afectand cresterea economica sustenabila si puterea de cumparare a populatiei. Un avans economic sanatos presupune corelarea cresterii salariilor cu nivelul de performanta si productivitate, si cu imbunatatirea calitatii infrastructurii si serviciilor publice.
3. Suprabugetarea nivelului de absorbtie a fondurilor europene nu tine cont de performanta slaba inregistrata de Romania in acest domeniu. In plus, conditionarea unei parti importante din cheltuielile cu investitii ￢ 4,5 miliarde lei din totalul de 9,9 miliarde lei ￢ de finantarea din surse europene poate duce la nerealizarea investitiilor asumate datorita ritmului redus de absorbtie a fondurilor europene, ceea ce va limita cresterea economica vizata.
4. Alocarile insuficiente pentru cheltuielile bugetare de tipul pensiilor si asistentei sociale sau dobanzilor pun o presiune mare asupra bugetului consolidat. Bugetul pentru asigurari sociale va fi grevat semnificativ in contextul cresterii cu 10% a punctului de pensie. Este de asteptat ca nivelul cheltuielilor cu dobanzile sa fie influentat atat de valoarea nominala mai mare a deficitului bugetar, cat si de o crestere anticipata a serviciului datoriei publice in contextul tendintei globale de crestere a costurilor de creditare.
5. Asumarea de angajamente viitoare in lipsa unor bugete multianuale fac posibile derapaje ale cheltuielilor publice. Desi proiectiile bugetare si un cadru multianual care sa sustina finantarea proiectelor complexe de investitii sunt exercitii necesare, este recomandat ca acestea sa fie implementate intr-un context de bugetare multianuala care sa ofere imaginea completa a angajarii resurselor bugetare, dar si a veniturilor asteptate. In caz contrar, exista riscul asumarii de angajamente care sa nu produca efecte concrete in viitor in lipsa realizarii de venituri suficiente pentru a le acoperi. In plus, o astfel de abordare va perpetua experienta profund ineficienta si costisitoare pentru tara noastra de a incepe numeroase proiecte de investitii care au ramas, insa, nefinalizate.
Este important de notat, ca potrivit estimarilor Consiliului Fiscal, daca riscurile identificate s-ar materializa, deficitul bugetar in anul 2017 ar fi de cel putin 4%, un nivel ingrijorator atat prin raportare la plafonul de referinta al Pactului de Stabilitate si Crestere, cat si prin raportare la principiile economice ale managementului anti ciclic al politicilor fiscale.
Pentru mediul de afaceri pe care il reprezentam, planificarea bugetara ar trebui sa confere stabilitate si predictibilitate, insa aspectele mentionate mai sus pun sub semnul intrebarii sustenabilitatea Strategiei Fiscal Bugetare pentru perioada 2017-2019.
Astfel, reiteram importanta evitarii oricaror abateri ce ar putea determina renuntarea la investitii, interventii la nivelul politicilor fiscale, cresterea costurilor de finantare in economie atat pentru mediul de afaceri, cat si populatie in general, in special pe fondul unor fluctuatii economice.
AmCham Romania considera ca procesul de consultare asupra planificarii bugetare trebuie sa tina cont de opiniile formulate de institutiile avizate care ofera expertiza complementara decidentilor implicati direct, precum Consiliul Fiscal sau Banca Nationala pentru a asigura coerenta, continuitate si echilibru in abordarea programarii financiare.
DESPRE AMCHAM ROMÂNIA:
Camera de Comerț Americană în România (AmCham România) este cea mai reprezentativă asociaţie profesională de afaceri, înfiinţată în anul 1993 de un grup de companii americane, dar care reuneşte în prezent peste 400 de companii americane, internaţionale şi locale.
Acestea au cumulat investiţii totale de peste 20 miliarde dolari, generând în jur de 250.000 de locuri de muncă.
AmCham România este ferm angajată în facilitarea unui dialog deschis între comunitatea de afaceri şi autorităţile centrale, promovând soluţii şi priorităţi pentru îmbunătăţirea mediul de afaceri şi creşterea competitivităţii economice a României în plan regional şi european.
AmCham Romania este membră a U.S. Chamber of Commerce şi a reţelei europene AmChams in Europe.
