Pe aceeași temă
Înaintea reuniunii Consiliului European, Nehammer a reluat teza conform căreia un mare număr de migranți traversează România fără a fi înregistrați de poliția română pentru a ajunge în Austria care s-a confruntat în acest an cu un val „uriaș” de cereri de azil: „Știm că o parte au trecut prin România pentru că Poliția austriacă a investigat asta”, a susținut Nehammer, joi, la o săptămână de la decizia prin care a blocat intrarea țării noastre în Schengen.
Confruntat cu datele furnizate de Poliția română și confirmate de cele ale instituțiilor europene, care arată că un număr mult mai mic de migranți trec ilegal granițele țării noastre, cancelarul Nehammer a susținut că „Poliția Română știe doar de cei care au fost înregistrați. În Austria am înregistrat un număr uriaș care au folosit această rută”.
Karl Nehammer a amintit de cei 100.000 de migranți sosiți în Austria în acest an, din care 75.000 n-au fost descoperiți în statele europene pe care le-au traversat, date de care s-a folosit și ministrul de Interne la veto-ul din Consiliul JAI pentru aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen.
El a mai susținut, la Bruxelles, că votul din JAI nu a fost unul împotriva României, ci a fost dat pentru că problema migrației este una de securitate: „Nu este vorba de o țară împotriva alteia. Este o chestiune de securitate pentru întreaga Uniune Europeană și trebuie să spunem asta și să o rezolvăm împreună”.
Aceasta este prima reuniune a liderilor UE la Bruxelles după ce Austria a folosit dreptul la veto împotriva României la Consiliul JAI din 8 decembrie.
Deși președintele Iohannis a susținut miercuri că va ridica subiectul Schengen în Consiliul European, acesta nu figurează pe agenda reuniunii de joi șefilor de stat din UE.
„Am văzut că există mulţi sfătuitori publici care creează așteptări legate de Consiliul de astăzi și de mâine. Pot să vă spun din capul locului că voi avea multe discuții, voi ridica chestiunea în plenul Consiliului, voi mai explica încă o dată de ce România trebuie să devină parte din Spațiul Schengen, dar soluții practice se vor găsi în următorul Consiliu JAI, care va fi mai bine pregătit”, a declarat miercuri Iohannis.
Presiuni asupra Comisiei Europene
Este de așteptat ca Austria să prezinte în Consiliul European cinci propuneri referitoare la schimbarea regulilor pentru cererile de azil în UE. Refuzul de extindere a Spațiului Schengen este, conform cotidianului „Kronen Zeitung” o formă de presiune exercitată la adreasa Comisiei Europene de a adopta măsuri ferme împotriva migrației ilegale, care prezintă și cele 5 cereri formulate de Austria, citând surse apropiate guvernuluyi de la Viena.
Guvernul federal austriac vrea să obţină în primul rând mai mulţi bani de la Uniunea Europeană. Prima sa condiţie ar fi ca CE să plătească pentru operaţiunile din străinătate ale poliţiei naţionale vizând combaterea migraţiei ilegale.
În plus, Comisia ar trebui să sprijine din ce în ce mai mult ţările de la frontierele externe în ceea ce priveşte protecţia frontierelor, în special cu mijloace financiare pentru viitoare proiecte de infrastructură. De exemplu, precizează „Kronen Zeitung”, prin construirea de garduri la frontiera dintre Bulgaria şi Turcia (o idee cu care a cochetat încă de acum mulţi ani şi guvernul de la Sofia - n.r.).
De asemenea, Comisia Europeană ar trebui să instituie şi să finanţeze un proiect pilot pentru proceduri rapide de azil la frontiera externă a UE, propune Austria.
Viena ar vrea și ca procedurile de azil să fie posibile în ţări terţe sigure (repartizarea solicitanţilor de azil - n.r.) - un model pe care Danemarca şi Marea Britanie, de exemplu, îl urmează.
În acelaşi timp, Austria vrea să fie mai uşor de revocat statutul de protecţie a persoanelor care au comis infracţiuni.
O altă condiţie pe care o pune Viena este să fie elaborată, de fapt, o nouă directivă europeană în ceea ce priveşte solicitările de azil, care să asigure, de pildă, un statut de protecţie mai rapid sau un acces mai rapid pe piaţa muncii pentru persoanele respective (în condiţiile în care şi Austria se confruntă cu o lipsa acută de personal în special pentru locuri de muncă necalificate - n.r.).
Guvernul federal austriac a luat deja „mai multe alte măsuri pentru a se asigura că frâna în materie de azil este eficientă şi că presiunea pe care o exercită solicitanţii de azil asupra Austriei este redusă”, au declarat, în perspectiva summitului UE, sursele citate de „Kronen Zeitung”.
Astfel, Viena va arăta că a cooperat cu preşedintele sârb Aleksandar Vucic şi a obţinut de la el ca regimul de scutire de vize pentru tunisieni şi indieni să fie revocat. Pe de altă parte, Austria a anunţat deja o operaţiune comună cu poliţia din Ungaria, "Operaţiunea Fox", pentru a-i împiedica pe imigranţii ilegali să ajungă în Austria.
