Pe aceeași temă
Această abordare a fost o chestiune de securitate pentru Austria, a reiterat cancelarul, reluându-şi totodată criticile faţă de o politică de azil „eronată" a UE şi acuzând presiuni la adresa Austriei. În opinia lui Nehammer, dezbaterea privind migraţia a fost din nou pusă în mişcare la nivelul UE odată cu veto-ul Austriei.
Blocarea de către Austria, joi, a aderării României şi Bulgariei la spaţiul fără controale la frontieră a provocat o mare agitaţie. Criticile au fost exprimate nu numai de ministrul german de externe Annalena Baerbock, ci şi de guvernele de dreapta din Italia şi Ungaria, cunoscute ca fiind de linie dură în materie de migraţie. De asemenea, România a recurs la măsuri diplomatice drastice şi şi-a rechemat ambasadorul în Austria pentru consultări, scrie Die Presse.
„Nu va exista nicio extindere (Schengen) atât timp cât frontiera externă nu este protejată în mod eficient.
Politica de azil eşuată a UE a cauzat această situaţie. Ameninţările şi argumentele polemice sunt folosite pentru a încerca să se crească presiunea împotriva Austriei.
Atât timp cât 75.000 de străini ajung neînregistraţi în estul Austriei, aceasta este o problemă de securitate şi trebuie rezolvată odată”, a afirmat cancelarul, conform cotidianului Die Presse, citat de News.ro.
După ce, de la jumătatea lunii noiembrie, tunisienii nu mai au voie să intre în Serbia fără viză, din ianuarie acest lucru se va aplica şi indienilor, ceea ce ar fi de natură să oprească „turismul de azil prin Serbia", crede cancelarul austriac. El spune că solicitările de azil din partea tunisienilor au "scăzut drastic" după ce au încetat să mai fie scutiţi de vize.
Ministerul austriac de Interne a citat, de asemenea, o serie de cifre pentru a explica abordarea restrictivă a Austriei. 40 la sută dintre migranţi ar veni la Belgrad cu avionul şi apoi ar ajunge în Austria cu ajutorul traficanţilor prin Serbia şi Ungaria sau prin Serbia, România şi Ungaria. Alţi 40 la sută vin în Austria pe cale terestră din Turcia, prin Bulgaria sau România şi Ungaria.
Cifre similare au fost recent puse sub semnul întrebării de experţi în migraţie, precum Judith Kohlenberger, notează Die Presse.
„Din punct de vedere pur geografic, Bulgaria nu este o rută relevantă pentru persoanele care călătoresc fără viză în Serbia. Şi doar trei la sută dintre toţi solicitanţii de azil din Austria iau ruta prin România. Faptul că Austria dă vina pe România şi Bulgaria, dar nu şi pe Ungaria sau Croaţia, este iraţional şi ipocrit", a scris ea pe Twitter.
Ministerul de Interne a contrazis cele trei procente despre care vorbeşte experta, deşi şi România a acuzat anterior Austria că a argumentat cu cifre false, notează cotidianul austriac.
În timp ce ministrul de externe Alexander Schallenberg, membru al aceluaişi partid conservator ÖVP din care face parte cancelarul, a subliniat vineri, la mai multe posturi de radio, că acţiunea Austriei nu a fost un veto, ci mai degrabă un "apel la ajutor", liderul regional din Viena al Partidului Popular, consilierul Karl Mahrer, a cerut sâmbătă, într-o declaraţie, ca veto-ul Austriei să fie luat în serios.
Este necesară „o regândire a politicii de azil şi migraţie în Europa. Aceasta este singura modalitate de a garanta libertatea şi securitatea ca drepturi fundamentale", a declarat Mahrer.
O discuţie despre distribuţia solicitanţilor de azil într-o "Europă a libertăţii de călătorie şi a unor sisteme sociale complet diferite nu ar duce nicăieri. O extindere a sistemului Schengen, care oricum nu mai funcţionează, nu are sens", a spus el.
Reamintim că România, care așteaptă intrarea în Schengen de 11 ani, nu a intrat în spațiul european de liberă circulație nici de această dată, deși a avut sprijinul a 26 de state membre ale UE. Austria a reușit să blocheze joi decizia favorabilă în Consiliul JAI, pentru aderarea la Schengen fiind necesară unanimitate. Olanda i s-a alăturat, în condițiile în care se opune aderării Bulgariei, iar votul a fost dat „la pachet cu România”.
