Pe aceeași temă
Această precizare a CCR in motivarea deciziei prin care a constatat ca există conflict juridic intre președinte și Parlament privind insarcinarea liderului PNL sa formeze un nou Guvern are un efect foarte important: nu se poate dizolva Parlamentul mai repede de 26-27 aprilie, pentru că Florin Cîțu devine astfel prima propunere de premier din cele două care trebuie respinse de Parlament ca să poate fi dizolvat Parlamentul. Se complică astfel foarte mult calendarul pentru anticipate
Dacă la această precizare a CCR, joi, judecătorii constituționali vor respinge și Ordonanța privind organizarea alegerilor anticipate (termenul redus la 50 de zile față de 90 de zile), alegerile anticipate vor putea fi organizate cel mai devreme la sfârșitul lunii iulie sau în august, în perioada concediilor, când prezența la urne va fi foarte scăzută ceea ce dezavantajează PNL și USR.
Potrivit Curții, președintele a utilizat procedura de desemnare a candidatului la funcția de prim-ministru ”contrar scopului pentru care a fost instituită, și anume de a forma un nou guvern”. În opinia judecătorilor CCR, declarațiile publice făcute de Klaus Iohannis și Ludovic Orban ”demonstrează intenția de a declanșa procedura de dizolvare a Parlamentului, în vederea organizării alegerilor anticipate”.
”Din analiza coroborată a declarațiilor președintelui României și prim-ministrului guvernului demis, rezultă că aceștia au decis că întoarcerea la electorat este soluția, prin aceasta înțelegând dizolvarea Parlamentului și alegeri anticipate”, se arată în motivarea Curții.
Judecătorii subliniază că scopul desemnării unui candidat la funcția de prim-ministru trebuie să aibă ca scop obținerea de către acesta a votului de încredere, nu respingerea de către Parlament.
„Având în vedere că existența conflictului juridic a fost determinată de desemnarea de către Președintele României a candidatului la funcția de prim-ministru cu încălcarea dispozițiilor art.103 alin.(1) din Constituție, Curtea reține că această desemnare nu poate declansa procedura de investitura a Guvernului. Prin urmare, ca efect al prezentei decizii, desemnarea domnului Ludovic Orban in calitate de candidat pentru functia de prim-ministru, urmata de solicitarea votului de incredere pentru programul si lista Guvernului prezentate de acesta Parlamentului, nu reprezintă 'prima solicitare' de investitură in sensul art. 89 alin. (1) din Constitutie si, prin urmare, nu constituie momentul de la care se calculeaza termenul de 60 de zile prevazut de acelasi text constitutional", se arata in motivarea publicata marti pe site-ul CCR.
Curtea Constitutionala a stabilit, pe 24 februarie, ca exista conflict juridic intre presedinte si Parlament privind desemnarea liderului PNL, Ludovic Orban, in functia de premier, constatand ca desemnarea candidatului trebuie sa aiba ca scop asigurarea coagularii unei majoritati parlamentare in vederea formarii unui nou Guvern.
