CE avertizează România cu activarea Articolului 7 dacă noile Coduri penale intră în vigoare

Laurentiu Gheorghe | 13.05.2019

Frans Timmermans, prim-vicepreședintele Comisiei Europene, i-a informat pe primii patru oameni în stat că riscă „opțiunea nucleară” dacă modificările la Codurile penale vor intra în vigoare.

Pe aceeași temă

Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a anunţat într-o scrisoare trimisă primilor patru oameni din statul român că executivul european va declanşa o procedură preliminară activării Articolului 7 din Tratatul UE (”opţiunea nucleară”) în cazul României dacă modificările la codurile penale vor intra în vigoare, anunţă G4Media.ro, citând surse politice.

Scrisoarea Comisiei Europene avertizează că în cazul în care modificările la Codurile penale vor intra în vigoare în forma votată de Parlament se va declanșa o procedură preliminară activării Articolului 7 din Tratatul UE iar MCV va fi înlocuit cu un mecanism și mai dur pentru România, scrie G4Media.ro, citând surse politice. În documentul semnat de Frans Timmermans se spune că aceste modificări riscă să creeze o situație de impunitate de facto pentru infracțiuni, inclusiv cele de corupție.

De asemenea, se arată că în ultimele luni Comisia Europeană a fost nevoită atragă atenția în repetate rânduri asupra respectării statului de drept în România.

„Cu fiecare ocazie, Comisia a subliniat că se fac pași înapoi de la progresele înregistrate în ultimii ani. Problemele pe care le-am identificat și recomandările făcute pentru a liniști îngrijorările apărute nu au fost luate în seamă. Aceeași lipsă de dorință a fost consemnată și în privința recomandărilor făcute de Comisia de la Veneția și de GRECO. Din nefericire, ultimele evoluții din România au amplificat și mai mult problemele existente privind domnia legii”, subliniază prim-vicepreședintele Comisiei Europene.

Scrisoarea a fost adresată președintelui Klaus Iohannis, premierului Viorica Dăncilă și președinților Senatului și Camerei Deputaților, Călin Popescu Tăriceanu și Liviu Dragnea, fiind datată 10 mai.

De subliniat că liderul PSD, Liviu Dragnea, a pregătit deja terenul pentru a da vina pe președintele Klaus Iohannis. La mitingul de la Galați, de sâmbătă, Dragnea a surprins când a afirmat că Iohannis s-ar fi rugat de liderii europeni, în timpul summitului de la Sibiu, să mai dea o sancțiune României. Iată că premoniția lui Dragnea are la bază scrisoarea lui Timmermans, dar arată și determinarea sa de „a merge până la capăt” cu schilodirea legilor penale, mimând sprijinul popular de care se bucură prin mitingurile pe care le organizează prin țară.

Se pare că Iohannis a insistat foarte mult la membri din CE care au fost prezenți să forțeze ceva, nu știu, vreo avertizare și aceasta a fost miza. Se pare că vrea să mai atace guvernul cu ceva. Dacă e așa, e ceva incalificabil pentru un șef de stat. O să vedem dacă informațiile sunt reale. Dacă sunt reale înseamnă că președintele lucrează împotriva țării. Vorbim de structuri din România. Aproape toate structurile de forță din România sunt la cheremul personal al lui Iohannis", a spus Dragnea în aclamațiile mulțimii.

Potrivit lui Timmermans, Comisia Europeană, de la toate nivelurile, a făcut apel la autoritățile române să recurgă la astfel de abordări pozitive într-o serie de întâlniri, scrisori și discuții în ultimele șase luni, dar, din nefericire, nu s-a ales această cale.

„Comisia, respectând deplin suveranitatea României și punând în practică responsabilitățile de garant al tratatelor, inclusiv al valorilor pe care este fondată Uniunea Europeană, într-o manieră obiectivă și nepărtinitoare, a identificat, la acest moment, următoarele puncte de îngrijorare privind domnia legii în România:

  • În privința independenței Justiției, raportul MCV din noiembrie 2018 a descoperit probleme serioase privind reducerea garanțiilor prevăzute de lege pentru independența sistemului de justiție. Ordonanțele de guvern ce au modificat legile justiției emise după aceea au amplificat îngrijorările. De exemplu, autoritățile române au implementat un sistem disciplinar strict și exhaustiv și noi răspunderi pentru magistrați.

  • Dacă se adaugă apariția secției speciale pentru anchetarea magistraților și cu activitatea recentă a Inspecției Judiciare, rezultatul este înspăimântător pentru magistrați din punct de vedere a independenței lor.

  • În ce privește lupta efectivă împotriva criminalității, există un trend clar de subminare a autorităților, în special Înalta Curte de Casație și Justiție și Direcția Națională Anticorupție, esențiale în lupta împotriva corupției. Acest trend indică lipsa unei colaborări corecte între instituțiile statului, afectând eficiența și independența sistemului judiciar.

  • Această lipsă de cooperare s-a văzut și în cazul procedurilor controversate de numire în funcții, afectând încrederea în sistem. Recomandările făcute de mult timp de Comisie pentru implementarea, în sistemul procuraturii, de proceduri pe baze solide și independente continuă să fie ignorate”.

Modificările adoptate de Parlamentul român pe 24 aprilie 2019 la Codul Penal, Codul de Procedură penală și legile privind corupția se adaugă la aceste îngrijorări".

Timmermans mai spune că în schimburile de mesaje, în întâlnirile și dialogurile tehnice avute acum câteva săptămâni cu autoritățile române a avut ocazia să prezinte principalele îngrijorări ale Comisiei, dar, în pofida acestor eforturi, multe îngrijorări au fost ignorate în proiectele de lege adoptate și rămân de actualitate, precum:

  • „Reducerea perioadei de prescripție: pentru infracțiuni cu pedepse între 10 și 20 de ani și între 5 și 10 ani, termenul pentru a obține o condamnare finală ar fi în principiu reduc cu doi ani. Acest amendament poate duce, în multe cazuri, la atingerea termenului de prescripție înainte ca ultima instanță să aibă posibilitatea să judece. Asta înseamnă că multe infracțiuni pot rămâne nepedepsite, inclusiv infracțiuni care, potrivit legilor UE, ar trebui pedepsite cu sancțiuni eficiente, proporționale și cu efect de descurajare ( cum ar fi falsificarea de modetă, abuz de piață și pronografie infantilă.

  • Reducerea pedepselor pentru anumite fapte comise în exercițiul funcției publice, precum abuzul în serviciu. Amendamentul prevede că, în aceste cazuri, dacă suspectul plătește beneficiile materiare primite în anumite infracșiuni de corupție înainte de proces, sentința cu închisoarea este redusă la jumătate. Acest lucru va avea impact asupra duratei sentințelor cu închisoarea în astfel de cazuri și asupra caracterului preventiv al prevederilor legii penale.

  • Oficialul CE avertizează că, "în lumina acestor îngrijorări majore, dacă măsurile necesare nu sunt luate în scurt timp, sau dacă sunt făcuți noi pași înapoi, cum ar fi promulgarea noilor amendamente la codurile penale, Comisia va declanșa fără întârziere ”Rule of law Framework” (Cadrul UE pentru Statul de Drept)".

Procedura - care prevede un dialog de corectare a problemelor și evitare a declansării Articolului 7 al Tratatului Uniunii Europene - ar înlocui, cât timp este în desfășurare, Mecanismul de Coooperare și Verificare. „Țintele și recomandările MCV vor fi abordate în Cadrul pentru Statul de Drept. Bineînțeles, România rămâne obligată să respecte angajamentele luate la momentul aderării, iar criteriile MCV rămân până când sunt îndeplinite în mod satisfăcător și în totalitate".

„În plus, Comisia își rezervă dreptul de a se folosi de calitatea de garant al Tratatelor și nu va ezita să deschidă imediat procedurile prevăzute de Articolul 258 al Tratatului Uniuniii Europene împotriva oricărei încălcări a legilor UE pe care le identifică. Obiectivul Comisiei este să ajute autoritățile Române să găsească soluții la problemele privind domnia legii care au apărut și să se revină la efectuarea de progrese în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, așa cum România s-a angajat. În primul rând, este vorba de interesul poporului român, dar este și în interesul UE, ca întreg. Ca întotdeauna, Comisia este pregătită să intre într-un dialog activ și constructiv cu autoritățile române și să colaboreze pentru o Românie mai puternică în Uniunea Europeană”, mai arată Timmermans în scrisoarea transmisă oficialilor români.

„Rule of law Framework” este o procedură înființată de Comisia Europeană în martie 2014, pentru a a contracara amenințările la adresa statului de drept care au caracter sistemic, în condițiile în care "statul de drept a fost supus unor presiuni crescânde în Europa". "Cadrul poate fi activat în situațiile în care există o deficiență sistemică ce afectează integritatea, stabilitatea și buna funcționare a instituțiilor și a mecanismelor instituite la nivel național pentru asigurarea statului de drept. Cadrul UE nu este conceput pentru a aborda situații individuale sau cazuri izolate de încălcare a drepturilor fundamentale sau de erori judiciare".

"Obiectivul cadrului este de a permite Comisiei să identifice o soluție împreună cu statul membru vizat, pentru a preveni apariția unei amenințări sistemice la adresa statului de drept de natură să devină un „risc clar de încălcare gravă”, care ar putea declanșa aplicarea Articolului 7 din Tratatul UE.

Procesul are trei etape:

  1. Evaluarea Comisiei: Comisia va colecta și va examina toate informațiile relevante și va stabili dacă există indicii clare ale unei amenințări sistemice la adresa statului de drept. În cazul în care, în urma acestei evaluări, consideră că există în mod real o situație de amenințare sistemică la adresa statului de drept, Comisia va iniția un dialog cu statul membru vizat prin trimiterea „avizului său privind statul de drept”, care va constitui un avertisment pentru statul membru, și justificarea motivelor sale de îngrijorare. Comisia va da statului membru vizat posibilitatea de a răspunde.

  2. Recomandarea Comisiei: într-o a doua etapă, cu excepția cazului în care chestiunea a fost deja soluționată în mod satisfăcător, Comisia va emite o „recomandare privind statul de drept” adresată statului membru. Comisia va recomanda statului membru ca, într-un termen stabilit, să rezolve problemele identificate și să o informeze cu privire la măsurile luate în acest scop. Comisia își va publica recomandarea.

  3. Măsurile luate ca urmare a recomandării Comisiei: într-o a treia etapă, Comisia va monitoriza măsurile adoptate de statul membru ca urmare a recomandării. Dacă nu se ia nicio măsură satisfăcătoare în termenul stabilit, Comisia poate recurge la unul dintre mecanismele prevăzute la Articolul 7 din Tratatul UE. Este cea mai dură sancțiune împotriva unui stat membru UE. Această procedură implică suspendarea dreptului de vot al acelei țări în Consiliul UE. Până acum, Comisia Europeană a declanșat această procedură doar în cazul Poloniei. În cazul Ungariei, procedura a fost inițiată de Parlamentul European.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2020 Revista 22