Cinci ani de la incendiul din Colectiv și niciun vinovat

Redactia | 30.10.2020

La cinci ani de la tragedia din clubul Colectiv, în urma căreia au murit 64 de persoane, Eugen Iancu, preşedintele Asociaţiei Colectiv GTG 3010, se declară dezamăgit.

Pe aceeași temă

Nu există încă o decizie definitivă în justiţie, că nu a fost construit un centru pentru mari arşi şi că nu există o lege care să reglementeze funcţionarea spaţiilor publice.

„La cinci ani de zile, sunt foarte multe dezamăgiri – pentru mine, pentru toţi oamenii din Colectiv – pentru că ne-am fi dorit să avem o justiţie, nişte răspunsuri primite. Am fi dorit să ştim de ce s-a întâmplat ce s-a întâmplat atunci. Am fi dorit să ştim de ce, după ce s-a întâmplat incidentul, copiii noştri nu au avut parte de un tratament la care ar fi avut dreptul şi un tratament care li se putea oferi. Pentru că, aşa cum ascultam declaraţiile din acele vremuri ale unor specialişti din Anglia sau din Belgia, de un număr de peste 80 de mari arşi – pentru că au existat în prima seară 180 de internaţi, dintre care 80 foarte grav – de un număr atât de mare nu se poate ocupa niciun stat european. Poate, cu mare greutate, Statele Unite. Şi atunci, firesc era ca din prima secundă să se accepte ajutorul oferit de statele europene, ceea ce, însă, decidenţii acelor vremuri au refuzat”, a precizat Eugen Iancu pentru Agerpres.

El a criticat lipsa unor schimbări, arătând că, la cinci ani de la incendiul în care şi-au pierdut viaţa 64 de persoane, nu a fost construit niciun centru pentru mari arşi şi nu este tratată corespunzător problema infecţiilor nosocomiale.

„Ne amintim cu toţii cum ministrul Sănătăţii din acele vremuri, înconjurat de mai mulţi ‘specialişti’ – între ghilimele aş zice eu acum -, de şefi de secţie din spitalele de urgenţă din Bucureşti, declara că în România pacienţii sunt mai bine trataţi ca în Germania, au de toate şi că nu este cazul ca ei să fie transferaţi. Acum îl auzim că neagă. Tocmai din cauza asta suntem cu toţii dezamăgiţi de faptul că nu avem justiţie, nu avem schimbări. Iată, nu avem niciun centru de mari arşi construit după cinci ani în România. Avem doar două secţii la Timişoara şi una la Iaşi. Şi acum, mai nou, o secţie mai micuţă la Spitalul Bagdasar-Arseni, dar care nu este încă funcţională. Aşteaptă, din ce am înţeles, vizita DSP-ului, care va trebui să o autorizeze zilele acestea. Nu avem o lege care să reglementeze funcţionarea spaţiilor publice. Avem nosocomiale, în continuare, ascunse. Vedem că, acum două săptămâni, Ministerul Sănătăţii declara că în spitalele din România nu există nosocomiale. Se pare că dintr-o greşeală de comunicare, numai că greşelile acestea se cam repetă în România. Ne place să tot ascundem sub preş mizeria”, a adăugat preşedintele asociaţiei.

Iancu a salutat legea privind acordarea de tratament medical pe toată durata vieţii supravieţuitorilor tragediei de la clubul Colectiv. A menţionat totodată că îşi doreşte ca decidenţii să „îşi asume greşelile trecutului” şi să înveţe din ele.

„E bine că s-au gândit măcar la siguranţa unui tratament pentru răniţii noştri. Iată, ei vor beneficia de un tratament gratuit în spitalele europene, în spitalele de specialitate. Contrar a ceea ce s-a spus la un moment dat, costurile sunt foarte mici. S-au vehiculat la un moment dat sume mari pentru fiecare rănit. Nu, sumele vor fi extrem de mici pentru răniţii noştri în următoarea perioadă. Eu aştept schimbarea. Aştept justiţie şi aştept să văd că decidenţii noştri îşi asumă greşelile trecutului şi învaţă din ele. Şi atunci probabil că vom fi şi noi mai liniştiţi, în momentul în care vom vedea că de la preşedinte până la primarul celui mai amărât sătuc din ţara asta vor respecta toţi legile şi vor lucra toţi în folosul nostru, al cetăţenilor, pentru că copiii noştri trebuie să crească în siguranţă”, a mai spus el.

Un alt regret al său este că nu a fost realizat un centru unic de tratament pentru victimele din Colectiv.

„Eu, în 2016, solicitam Guvernului Cioloş, prim-ministrului, înfiinţarea unui centru unic de tratament pentru victimele din Colectiv. Un centru unic, cu echipă de medici care să urmărească evoluţia tratamentului. Acest lucru, din păcate, nu s-a putut face. Deşi prim-ministrul Cioloş a decis ca acest punct să existe în Spitalul „Grigore Alexandrescu”, a fost o opoziţie din partea celorlalţi, pentru că medicii în România au orgolii personale”, a precizat el.

Eugen Iancu şi-a exprimat regretul şi în legătură cu lipsa de deschidere pe care a întâlnit-o în strângerea de fonduri, atât în ce priveşte realizarea unei maternităţi în curtea Spitalul Clinic de Urgenţă „Sfântul Ioan”, cât şi în multiplicarea cărţii educative pentru copii „Lupta dintre apă şi foc – O lecţie de supravieţuire în caz de incendiu”. Este vorba despre o carte tipărită din resurse proprii în 5.000 de exemplare şi împărţită gratuit copiilor între 5 şi 8 ani, dar pe care reprezentanţii Asociaţiei ar fi dorit să o ofere tuturor copiilor din grădiniţă sau clasele primare.

„Pentru cartea aceea nu am avut finanţare. Era o carte care se adresa unui milion de copii din grădiniţă şi clasele I-IV. Aş fi vrut ca acea carte să ajungă la toţi copiii, pentru că era făcută cu sfaturile pompierilor şi era o carte foarte utilă. Copiii trebuie să ştie foarte bine ce au de făcut în caz că sunt prinşi într-un incendiu. Vorbeam cu cineva despre Japonia, de exemplu, şi acolo au observat că în timpul unui incendiu, al unui cutremur sau al unui dezastru, pompierii intră îmbrăcaţi în costume, cu mască, cu lumini, iar copiii se sperie şi se ascund, fug de pompieri, se bagă prin dulapuri, sunt surprinşi de flăcări şi mor. Iar atunci ei fac educaţie în şcoli, pentru a-i învăţa pe copii că nu trebuie să se sperie”, a explicat el.

Eugen Iancu a înfiinţat Asociaţia Zborul lui Alex, evocând astfel numele fiului său, Alexandru, care şi-a pierdut viaţa la vârsta de 22 de ani în incendiul de la Colectiv. Asociaţia strânge bani pentru a face cadouri copiilor din satele sărace. În acest an, darurile vor ajunge la grădiniţa din Balta (Mehedinţi), iar asociaţia ar urma să se implice şi în amenajarea spaţiului în care îşi desfăşoară copii activitatea.”Pe 30 octombrie, eu voi fi la Grădiniţa din Balta. Din păcate, nu voi fi în mijlocul copiilor, dar voi duce cadouri care vor sta închise sub cheie 14 zile, după care vor intra în posesia noilor prieteni. Ce voi mai face vineri la grădiniţă? Voi verifica pereţii, voi măsura uşi şi ferestre, după care vom face calcule şi vom transforma grădiniţa într-un loc primitor, cald şi plin de culoare”, a scris el pe Facebook.

Cinci ani și niciun efect în Justiție

Peste 60 de persoane şi-au pierdut viaţa în incendiul care s-a produs în seara de 30 octombrie 2015, la clubul Colectiv din Bucureşti, situat în str. Tăbăcarilor nr. 7, sectorul 4, unde trupa Goodbye To Gravity susţinea un concert de lansare a unui nou album. Focul izbucnit în timpul concertului s-a extins rapid, tragicul eveniment soldându-se cu numeroase persoane decedate şi rănite.

În cursul nopţii de 30/31 octombrie 2015, Ministerul Afacerilor Interne anunţa că în urma incendiului de la clubul Colectiv, 27 de persoane au murit şi 162 de persoane rănite au fost transportate la spitalele Floreasca, de Arşi, Elias, Militar, ''Sf. Pantelimon'', Judeţean Ilfov, ''Sf. Ioan'', ''Bagdasar-Arseni'', Municipal, Colţea, ''Marie Curie'' şi "Grigore Alexandrescu". Ulterior, 34 dintre răniţi au fost transferaţi la clinici medicale din Austria, Belgia, Olanda, Germania, Marea Britanie, Norvegia, Israel şi Elveţia. La 14 martie 2016 numărul persoanelor decedate a ajuns la 64.

Paramedicii romani incarca in avionul NATO echipamentul necesar transportarii unor raniti din clubul Colectiv care urmeaza a fi transferati la clinici din strainatate.

Ca urmare a tragediei de la Colectiv, la 3 noiembrie 2015, câteva mii de manifestanţi din Bucureşti şi alte câteva sute din ţară au cerut demisia premierului Victor Ponta, a vicepremierului Gabriel Oprea şi a primarului sectorului 4, Cristian Popescu Piedone. La 4 noiembrie 2015, Guvernul Ponta şi primarul sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, au demisionat.

Cateva mii de persoane protesteaza in Piata Victoriei, scandand lozinci impotriva primarului sectorului 4, Cristian Popescu-Piedone, si a autoritatilor. Protestul a fost organizat pe retelele sociale, in urma tragediei de la club Colectiv.


În urma anchetei declanşate, cei trei patroni de la clubul Colectiv - Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu - au fost trimişi în judecată, la 28 aprilie 2016, fiind acuzaţi de săvârşirea infracţiunilor de ucidere din culpă, vătămare corporală şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă. În acelaşi dosar au fost trimişi în judecată Daniela Niţă (patroana firmei de artificii SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL), Cristian Niţă (director) şi Viorel Zaharia (pirotehnist). Au mai fost deferite justiţiei persoanele juridice SC Colectiv Club SRL şi SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL.

Procurorii arătau, în rechizitoriul care a însoţit dosarul de trimitere în judecată, că patronii clubului Colectiv "au încurajat şi permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a clubului, în condiţiile în care spaţiul nu era prevăzut cu mai multe căi de evacuare în caz de urgenţă, precum şi desfăşurarea unui spectacol pirotehnic (foc de artificii) în incinta acoperită a clubului".

Sediul clubului Colectiv, avariat de incendiu, situat in cladirea fostei fabrici bucurestene 'Pionierul'.

Foto: (c) SORIN LUPSA / AGERPRES FOTO

Daniela Niţă a fost acuzată că, în calitate de administrator al SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL, a procurat de la societatea Enigma Firework Limited din Bulgaria produse pirotehnice de tip "fântână de scenă" neînsoţite de fişe tehnice - care, în conformitate cu instrucţiunile de utilizare scrise în limba bulgară pe eticheta fiecărui produs, dar netraduse, trebuie utilizate numai în spaţiu deschis şi amplasate în poziţie verticală, pe un suport stabil şi plat, se mai arăta în rechizitoriu.

Fostul primar al sectorului 4 Cristian Popescu Piedone a fost trimis în judecată, la 5 mai 2016, fiind acuzat de săvârşirea a două infracţiuni de abuz în serviciu, provocând vătămarea intereselor legitime ale unor persoane fizice şi ale sectorului 4 al municipiului Bucureşti. Au mai fost deferite justiţiei alte trei persoane din cadrul Primăriei sectorului 4: Aurelia Iofciu, Larisa Luminiţa Ganea şi Ramona Sandra Moţoc.

La 27 iulie 2016, Marian Moise, unul dintre cei doi pirotehnişti (alături de Viorel Zaharia) care au montat artificiile în clubul Colectiv, a fost pus sub control judiciar de procurorii Parchetului General, fiind acuzat că nu a luat toate măsurile de prevenire a unui incendiu, dând dovadă de "gravă neglijenţă".

O lună mai târziu, la 29 august 2016, Marian Leuşteanu, unul dintre supravieţuitorii tragediei de la Colectiv, a fost audiat de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) şi s-a constituit parte civilă în dosar. Tribunalul Bucureşti a respins, la 14 octombrie 2016, toate cererile şi excepţiile invocate de fostul primar al sectorului 4 Cristian Popescu Piedone, instanţa dispunând începerea judecării pe fond în dosarul Colectiv. De asemenea, instanţa a constat legalitatea rechizitoriului întocmit de procurorii DNA.

La 28 octombrie 2016, procurorii militari ai DNA au dispus trimiterea în judecată a Antoninei Radu şi a lui George Petrică Matei, la data faptelor ofiţeri-inspectori de prevenire cu gradul de căpitan în cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti - Ilfov, arătând că aceştia nu şi-au îndeplinit obligaţiile ce decurgeau din conţinutul prevederilor legale privind prevenirea şi apărarea împotriva incendiilor, deşi au luat cunoştinţă şi au constatat că acel club din Bucureşti desfăşura activităţi specifice fără a deţine aviz/autorizaţie de securitate la incendiu.

La 15 ianuarie 2018, Tribunalul Bucureşti a admis ca dosarul în care sunt judecaţi Antonina Radu şi George Petrică Matei să fie reunit cu dosarul Colectiv în care sunt inculpaţi patronii clubului şi fostul primar Cristian Popescu-Piedone.

Parchetul General a anunţat, în 31 octombrie 2018, că procurorii continuă ancheta într-un dosar disjuns din "Colectiv" în legătură cu intervenţia autorităţilor şi acordarea primelor îngrijiri medicale la locul incendiului şi a precizat că sunt analizate 81 de expertize medico-legale privind leziunile suferite de persoanele care au supravieţuit tragediei.

La 22 octombrie 2019, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, s-a prezentat la sediul Parchetului General pentru a fi audiat ca martor într-un dosar disjuns din "Colectiv", în legătură cu intervenţia autorităţilor şi acordarea îngrijirilor medicale la locul incendiului, dar şi modul în care a fost efectuat transferul răniţilor la spitale din străinătate.

Tribunalul Bucureşti a pronunţat sentinţa în dosarul Colectiv, în decembrie 2019, fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu Piedone fiind condamnat la 8 ani şi 6 luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru club, iar cei trei patroni ai clubului Colectiv - Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu - la câte 11 ani şi 8 luni închisoare, pentru ucidere din culpă în formă agravantă, vătămare corporală din culpă în formă agravantă şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă.

De asemenea, Daniela Niţă - patroana firmei de artificii - a fost condamnată la 12 ani şi 8 luni de închisoare cu executare. În acelaşi dosar, pirotehniştii Viorel Zaharia şi Marian Moise au primit 9 ani şi 8 luni de închisoare, respectiv 10 ani, iar Cristian Niţă, director al firmei de artificii, a primit 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare.

George Matei şi Antonina Radu, cei doi pompieri de la ISU Bucureşti care au verificat clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privinţa respectării normelor PSI, au fost condamnaţi la câte 9 ani şi 2 luni de închisoare. Aurelia Iofciu (şef al Serviciului autorizări comerciale din Primărie) a primit 8 ani de închisoare, Larisa Luminiţa Ganea (consilier superior) - 7 ani, Ramona Sandra Moţoc (referent superior) - 3 ani de închisoare cu suspendare. În cazul Ramonei Moţoc, instanţa a dispus prestarea a 90 de zile de muncă în folosul comunităţii.

SC Colectiv Club SRL şi SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL, acuzate de ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă, au fost condamnate la 470 zile amendă, cu o sumă corespunzătoare de 5.000 de lei amendă pe zi. De la SC Colectiv Club SRL a mai fost confiscată şi suma de 62.298 lei.

Totodată, Tribunalul Bucureşti a decis ca persoanele condamnate în dosarul Colectiv să plătească, în solidar cu Primăria Sector 4 şi ISU Bucureşti-Ilfov, daune morale şi materiale de peste 50 de milioane de euro către victimele incendiului din octombrie 2015. În general, suma medie stabilită de instanţă pe care trebuia să o primească fiecare parte civilă era de 250.000 de euro, dar existau părţi civile care urmau să încaseze 500.000 euro. S-a mai decis că ISU şi Primăria Sectorului 4 trebuie să plătească mai multor spitale din Bucureşti şi din ţară peste 8 milioane lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare cu persoanele decedate şi rănite, dar şi peste 28 milioane lei către Ministerul Sănătăţii. Decizia Tribunalului Bucureşti a fost atacată cu apel de persoanele condamnate, dar şi de către procurori.

La 18 septembrie 2020, Curtea de Apel Bucureşti a început judecarea apelului în dosarul Colectiv, iar la 30 septembrie au început audierile. Judecătoarea Adina Dumitrache, preşedintele completului de judecată, i-a chemat pe inculpaţi în faţă şi i-a anunţat că au dreptul să dea declaraţii, iar cine nu dorea să o facă atunci urma să fie audiat mai târziu, dar la "cerere". Doar trei inculpaţi au acceptat să fie audiaţi în acea zi, iar alţii, printre care şi Cristian Popescu Piedone, au precizat că vor să dea declaraţii la alt termen al procesului.

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, la 21 martie 2017, OUG nr. 74/2016 prin care s-a stabilit prelungirea cu doi ani a posibilităţii decontării tratamentelor victimelor tragediei din clubul Colectiv, care beneficiază de îngrijire medicală în străinătate. La 11 aprilie 2017, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat Legea privind aprobarea OUG nr. 74/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 56/2015 privind plata tratamentului în străinătate în cazul persoanelor a căror stare de sănătate a fost afectată în urma tragicului eveniment produs în clubul Colectiv.

La 14 octombrie 2020, plenul Camerei Deputaţilor a adoptat un proiect de lege potrivit căruia cheltuielile aferente oricăror tratamente, în ţară sau străinătate, ale persoanelor a căror stare de sănătate a fost afectată în urma incendiului de la Colectiv vor fi plătite din bugetul Ministerului Sănătăţii, pe toată durata vieţii acestora.

Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea art.1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.56/2015 a fost adoptat în unanimitate, cu 220 voturi "pentru". Senatul a adoptat acest proiect de lege, iar Camera Deputaţilor este for decizional în acest caz. În 19 octombrie 2020, proiectul de lege adoptat a fost trimis la preşedintele Klaus Iohannis pentru promulgare. Şeful statului a anunţat, în 28 octombrie, că data promulgării acestei legi este chiar 30 octombrie 2020, când se împlinesc cinci ani de la incendiul din Colectiv.

Mai multe persoane depun flori si aprind lumanari in fata Clubului Colectiv, inainte de a participa la slujba de pomenire organizata de Arhiepiscopia Bucurestilor ani, la implinirea a 4 ani de la tragicul eveniment.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

Asociaţia Colectiv GTG 3010



La 28 martie 2016, a fost înfiinţată Asociaţia Colectiv GTG 3010, cu scopul de a lupta pentru drepturile tuturor celor afectaţi de teribila tragedie, pentru răniţi şi familiile tinerilor dispăruţi. Asociaţia are şapte membri fondatori şi este condusă de Eugen Iancu.

Eugen Iancu, presedintele Asociatiei Colectiv, participa la lansarea Asociatiei Colectiv GTG 3010, care isi propune sa reprezinte interesele persoanelor afectate de incendiul din clubul Colectiv si sa deruleze activitati care sa previna astfel de tragedii in Romania.Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO


În octombrie 2016, a avut loc evenimentul caritabil #3010 Festival, organizat în beneficiul victimelor din clubul Colectiv, care a adus donaţii în valoare de 56.530 de lei, obţinuţi prin vânzarea biletelor. La acel moment, aproximativ 100 dintre răniţii din Colectiv aveau nevoie de tratamente şi intervenţii medicale.

La un an şi nouă luni de la tragedia din Clubul Colectiv, a avut loc evenimentul ''Noapte albă la #Colectiv'' - din seara de 30 iulie, ora 20.00, până în dimineaţa de 31 iulie, ora 8.00, au fost aprinse lumânări în memoria victimelor. Momentul a marcat şi amenajarea spaţiului din Piaţa Bucur, unde a fost amplasat monumentul dedicat victimelor Colectiv.

"Noapte alba la #Colectiv"; prieteni si rude ale victimelor incendiului de la Clubul Colectiv au venit, la un an si noua luni, la locul unde a avut loc tragedia sa aprinda lumanari si sa depuna flori in memoria celor care au murit.Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO

În iulie 2017, un supravieţuitor al incendiului din clubul bucureştean Colectiv a murit, iar Eugen Iancu, preşedintele Asociaţiei Colectiv GTG 3010 a spus că este cea de-a 65-a victimă a incendiului din Colectiv.

A doua ediţie a #3010 Festival a avut loc în 30 octombrie 2017, fondurile şi donaţiile obţinute în urma evenimentului fiind folosite în beneficiul victimelor din Colectiv.

În noiembrie 2015, artistul internaţional André Rieu a adus un omagiu victimelor de la clubul Colectiv, a lansat DVD-ul ''Andre Rieu live în Bucureşti'' şi a participat la Gala Caritabilă organizată pentru susţinerea victimelor incendiului din #Colectiv, în cadrul căreia violonistul a donat profitul realizat din vânzarea noului DVD lansat.

Celebrul violonist Andre Rieu a depus, la clubul Colectiv, o coroana de crini albi si trandafiri, a aprins o lumanare la locul tragediei si a promis ca va compune o piesa pentru tinerii care si-au pierdut viata in incendiu.Foto: (c) SORIN LUPSA / AGERPRES FOTO

Numele celor patru muzicieni din trupa Goodbye To Gravity care au murit în urma incendiului din clubul Colectiv - Alex Pascu, Mihai Alexandru, Vlad Ţelea şi Bogdan Enache - au fost gravate pe un microcip plasat la bordul sondei spaţiale americane InSight, creată de NASA, care a asolizat cu succes pe planeta Marte, la 27 noiembrie 2018.

Trupa Goodbye To Gravity în aprilie 2015.

Sursa foto: Goodbye To Gravity/Facebook

Filmul "colectiv" al cineastului Alexander Nanau a câştigat, în 6 octombrie 2019, premiul Golden Eye pentru cel mai bun documentar, la cea de-a 15-a ediţie a festivalului Internaţional de Film de la Zürich. Acelaşi film documentar a fost, la 15 octombrie 2020, propunerea României la premiile Oscar 2021, pentru secţiunea "Cel mai bun lungmetraj internaţional", anterior numită "Cel mai bun film într-o limbă străină". Propunerea a fost făcută de către o comisie a Centrului Naţional al Cinematografiei (CNC).

Procesul

64 de persoane şi-au pierdut viaţa în urma tragicului eveniment petrecut în seara de 30 octombrie 2015 la clubul Colectiv din Bucureşti, unde trupa Goodbye to Gravity susţinea concertul de lansare a unui nou album. Incendiul izbucnit în timpul concertului din cauza unor artificii şi s-a extins rapid.

Ministerul Afacerilor Interne anunţa, în cursul nopţii de 30 spre 31 octombrie 2015, că 27 de persoane au murit şi 162 de persoane au fost spitalizate.

La câteva zile de la tragedie, procurorii i-au reţinut pe cei trei patroni ai clubului Colectiv – Costin Mincu, Alin George Anastasescu şi Paul Gancea, puşi sub acuzare pentru mai multe infracţiuni, printre care ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă. Aceştia au fost arestaţi preventiv pe 3 noiembrie 2015, judecătorii reproşându-le că au dat dovadă „de o gravă neglijenţă şi de iresponsabilitate în administrarea clubului”. Vor sta în detenţie aproximativ două luni, fiind eliberaţi la sfârşitul unii decembrie 2015.

Ulterior, vor fi arestaţi pentru scurt timp fostul primar din Sectorul 4, Cristian Popescu Piedone, doi pompieri de la ISU Bucureşti, un pirotehnist şi acţionarii firmei care s-a ocupat de artificiile din club.

Cristian Popescu va sta doar trei zile în arest, el spunându-le magistraţilor că nu suportă detenţia deoarece are probleme cu inima. În schimb, magistratul care l-a eliberat a motivat că nu primarul este cel care emite autorizaţia de prevenire şi stingere a incendiilor, astfel încât nu intra în atribuţiile sale să veridice dacă clubul Colectiv îndeplinea normele PSI. Mai mult, o instanţă îl scapă pe Piedone şi de o cauţiune de 1,5 milioane lei.

Ancheta procurorilor durează câteva luni şi este îngreunată de faptul că erau făcute cercetări simultan atât de DNA, cât şi Parchetul General. Se formează trei dosare, trimise spre soluţionare la Tribunalul Militar Bucureşti, Tribunalul Bucureşti şi Judecătoria Sector 4.

Primii trimişi în judecată sunt cei doi pompieri de la ISU, George Matei şi Antonina Radu, acuzaţi că au permis funcţionarea clubului Colectiv, deşi constataseră că localul nu deţinea autorizaţie de securitate la incendiu. Dosarul ajunge în decembrie 2015 la Tribunalul Militar Bucureşti, însă se blochează mai multe luni, după ce un judecător constată nereguli în rechizitoriul întocmit de DNA.

În aprilie 2016, Parchetul General trimite în instanţă partea principală a dosarului, în care cei trei patroni de la clubul Colectiv sunt acuzaţi de ucidere din culpă, vătămare corporală şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă. Mai sunt deferiţi justiţiei Daniela Niţă, patroana firmei de artificii SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL, Cristian Niţă (director) şi Viorel Zaharia (pirotehnist).

De asemenea, în mai 2016, DNA trimite în instanţă şi partea din dosar care îl priveşte pe Cristian Popescu Piedone, acuzat, alături de trei funcţionare din Primăria Sectorului 4, de abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru clubul Colectiv.

De menţionat că la Parchetul General rămâne o parte importantă a dosarului Colectiv, care se referă la acuzaţiile aduse de către părinţii copiilor decedaţi privind modul de acţiune al autorităţilor după incendiu, inclusiv cum au fost trataţi răniţii în spitalele din România. Părinţii reclamă faptul că 37 de persoane au murit din cauza intervenţiilor şi tratamentelor în spitale. Acest dosar nu este finalizat nici în prezent.

Urmează aproape doi ani în care dezbaterile bat pasul pe loc, fiind neclarităţi în legătură cu instanţele competente să judece cele trei dosare. Între timp, peste 350 de persoane se constituie părţi civile şi cer despăgubiri de ordinul sutelor de milioane de euro.

Cu mare greutate, în perioada mai 2017 – ianuarie 2018, dosarele sunt reunite la Tribunalul Bucureşti, iar judecător de caz este desemnat Valeriu Mihai Terceanu. Procesul gestionat de judecătorul Terceanu se tot amână, pentru ca în iulie 2018 acesta să renunţe la dosar şi să se pensioneze.

Ca urmare a presiunii exercitate de rudele şi părinţii tinerilor decedaţi, conducerea Tribunalului Bucureşti se mobilizează şi oferă o sală de judecată adecvată pentru sutele de oameni care vin să asiste la proces, iar în septembrie 2018 este desemnat un nou judecător – Mihai Bălănescu.

Noul judecător promite că în aproximativ un an de zile va finaliza acest dosar, iar în luna noiembrie 2018 încep audierile.

Printre martori se află şi angajaţi din Primăria Sectorului 4, care oferă detalii despre gravele nereguli în funcţionarea acestei primării. Astfel, niciun funcţionar nu verifica pe teren dacă autorizaţiile semnate de primar erau respectate de agenţii economici, iar Cristian Popescu-Piedone semna acorduri şi autorizaţii fără să vadă documentaţia depusă de cei care solicitau aceste autorizaţii. Practic, după ce un agent economic obţinea autorizaţie de funcţionare pentru un spaţiu, nimeni de la Primărie nu mergea pe teren să controleze acel agent economic.

De asemenea, sute de supravieţuitori de la Colectiv vor da declaraţii în faţa judecătorului, cu detalii despre tragedia din octombrie 2015:

„Lumea era înghesuită ca sardelele (…) Erau persoane care nu mai puteau să iasă singuri şi se blocaseră. Erau mulţi care ajutau din afară, îi prindeau şi îi trăgeau la propriu din grămadă. Ba chiar au fost unii care au intrat înăuntru după prietenii lor. Am auzit din interior ţipete ale oamenilor care nu puteau să iasă”, a povestit o tânără.

„Am văzut că tavanul arde şi flăcările înaintau. Venea vâlvătaia. Am văzut că focul înainta bizar de repede. Mi-am ţinut respiraţia şi am luat-o spre ieşire. Unii oameni nu se speriaseră, erau calmi. Probabil aşteptau să vină cineva cu un extinctor (…) Nu se mai vedea nimic. Era totul negru”, a relatat o altă tânără.

„După ce am ieşit, am văzut cum din spate vine o flacără deasupra mea, urmată de un nor dens de fum, care te împiedica să respiri. Mi-am protejat faţa cu o bluză şi am încercat să nu respir. Fumul avea o densitate solidă, nu se putea respira. Senzaţia era că fumul extrăgea oxigenul din plămâni. Totul a fost o chestiune de secunde”, spunea un supravieţuitor.

În decembrie 2019, judecătorul Mihai Bălănescu reuşeşte să finalizeze judecarea dosarului şi va da sentinţa în acest caz.

Cristian Popescu-Piedone este condamnat la 8 ani şi 6 luni închisoare, iar patronii clubului Colectiv – Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu – au primit câte 11 ani şi 8 luni închisoare.

Daniela Niţă – patroana firmei de artificii – a fost condamnată la 12 ani şi 8 luni de închisoare, iar pirotehniştii Viorel Zaharia şi Marian Moise au primit 9 ani şi 8 luni de închisoare şi, respectiv, 10 ani. De asemenea, Cristian Niţă, director al firmei de artificii, a primit 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare.

Pompierii George Matei şi Antonina Radu au fost condamnaţi la câte 9 ani şi 2 luni de închisoare, Aurelia Iofciu, şefa Serviciului autorizări comerciale din Primărie, a primit 8 ani de închisoare, Larisa Luminiţa Ganea, consilier superior – 7 ani, Ramona Sandra Moţoc, referent superior – 3 ani de închisoare cu suspendare. O altă funcţionară din Primărie primeşte 90 de zile de muncă în folosul comunităţii.

Persoanele condamnate au fost obligate să plătească, în solidar cu Primăria Sector 4 şi ISU Bucureşti-Ilfov, daune morale şi materiale de peste 50 de milioane de euro către victimele incendiului.

În motivarea deciziei de condamnare, publicată în martie 2020, judecătorul Mihai Bălănescu susţine că tragedia de la clubul Colectiv este rezultatul unei activităţi infracţionale în lanţ, iar atitudinea inculpaţilor nu rezidă în lipsa unei educaţii juridice, ci în lăcomie, iresponsabilitate şi ignoranţă a legii.

Judecătorul considera că atitudinea unor inculpaţi din acest dosar, de împiedicare a aflării adevărului despre ce s-a întâmplat la Colectiv, „denotă cinism, rea-credinţă şi lipsă de respect” faţă de cei care au murit sau au fost răniţi în incendiu.

Decizia Tribunalului Bucureşti a fost atacată cu apel de persoanele condamnate, dar şi de către procurori.

Dosarul se află în prezent la Curtea de Apel Bucureşti, unde au fost fixate termene de judecată până în luna decembrie, când se preconizează finalizarea procesului.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2020 Revista 22