Pe aceeași temă
“Am discutat despre subiectele care sunt pe agenda europeană, despre migraţie, am explicat încă o dată poziţia noastră, am discutat despre Mecanismul de Cooperare şi Verificare în justiţie şi am explicat de ce România consideră că trebuie să ne gândim la un mecanism de internalizare, practic, a acestui mecanism de control al Comisiei în procedurile uzuale ale Comisiei în acest domeniu, explicând şi de ce considerăm că România, în continuare, este un candidat important pentru spaţiul Schengen şi am discutat, bineînţeles, despre Republica Moldova.
Cred că, în momentul de faţă, dat fiind comportamentul României în această ultimă perioadă, România este recunoscută acum şi de partenerii europeni şi euroatlantici, în privinţa coordonării, să spun aşa, a cooperării cu Republica Moldova. Am explicat mecanismele noastre de sprijin acolo şi am sintetizat un pic discuţia pe care am avut-o cu prim-ministrul moldovean”, a declarat Dacian Cioloș la finalul întâlnirii cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene, organizată de Ambasada Olandei la București, țară ce deține președinția olandeză a Consiliului Uniuniii Europene.
România nu a fost chemată încă se preia imigranți din Grecia
Cioloş a explicat că României nu i s-a cerut încă să relocheze o parte din cei peste 4.000 de imigranți din Grecia și Italia ce-I revin conform cotelor obligatorii.
Aceasta, însă, nu din cauza României, ci a oficialilor din țările respective: “Aici e vorba, încă o dată, de migranţi, potenţiali migranţi înregistraţi, controlaţi, verificaţi şi înregistraţi în punctele de control din Grecia şi din Italia, însă, în continuare, acolo aceste puncte de control şi distribuţie nu funcţionează suficient de bine, ca să vedem pe ce ne putem baza”, a explicat premierul.
***
Dacian Ciolos i-a trimis sambata omologului sau din Republica Moldova, Pavel Filip, lista masurilor pe care acesta trebuie sa le adopte de urgenta daca autoritatile de la Chisinau doresc sa primeasca prima transa, de 60 de milioane, din imprumutul de 150 de milioane de euro primis de statul roman.
Proaspătul premier de la Chișinău, Pavel Filip, a efectuat marți o vizită la București pentru a-i convinge pe președintele Klaus Iohannis și premierul Dacian Cioloș să deblocheze împrumutul respectiv, situația din Moldova fiind disperată, statul riscând să rămână curând fără banii necesari plății salariilor și pensiilor din republică.
România este gata să ofere primele 60 milioane din împrumutul rambursabil, să sprijine parcursul european și programul de reformă al guvernului nou instalat la Chișinău, dar cu o condiție: Republica Moldova trebuie să vină cu măsuri care să arate voința de reformă, declara marți premierul Dacian Cioloș, într-o conferință susținută alături de Pavel Filip.
Scrisoarea trimisă de premierul Cioloș omologului său moldovean:
"Stimate domnule Prim-Ministru,
Ţin să vă asigur, încă o dată, că România este şi va continua să fie alături de Republica Moldova. Înţelegem seriozitatea situaţiei economice şi implicaţiile asupra stabilităţii Republicii Moldova şi bunăstării cetăţenilor săi. În egală măsură, suntem convinşi că rezolvarea problemelor actualităţii nu poate să se producă fără un dialog constructiv între forţele politice şi o relansare solidă, sustenabilă şi credibilă a reformelor asumate de Republica Moldova în parcursul său european. Aceste reforme reprezintă nu doar implementarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, ci sunt cel mai bun garant al stabilităţii şi prosperităţii pentru cetăţenii Republicii Moldova. Mai mult, stabilitatea statului şi promovarea susţinută a reformelor, mai ales a celor legate nemijlocit de consolidarea statului de drept, sunt procese în strânsă dependenţă, care se întăresc şi susţin reciproc, răspunzând, în acelaşi timp, şi dorinţelor cetăţenilor.
Aşa cum am arătat în cursul convorbirilor noastre, România este dispusă să ofere sprijinul necesar Republicii Moldova, într-o manieră structurată şi graduală, în conexiune cu eforturile întreprinse la Chişinău pentru asumarea şi aplicarea reformelor democratice, economice şi instituţionale. Doar astfel asistenţa României va putea atinge impactul dorit, în complementaritate cu asistența altor parteneri internaționali și financiari ai Republicii Moldova, în beneficiul cetăţenilor Republicii Moldova."
Lista integrala a reformelor cerute de Guvernul roman:
Pentru crearea condiţiilor necesare transferării primei tranşe de 60 milioane de euro din creditul rambursabil de 150 de milioane de euro, apreciem necesar ca autorităţile Republicii Moldova să întreprindă, în termenul cel mai scurt, înaintea transferului acestei prime tranșe, acţiuni decisive care să asigure următoarele, se spune ]n scrisoarea lui Cioloș:
- Prioritizarea clară a implementării Agendei de Asociere Uniunea Europeană-Republica Moldova. În acest sens, salutăm un prim pas făcut prin adoptarea în ședința de guvern din 27 ianuarie a Planului Național de Armonizare a Legislației pentru evidența transpunerii actelor UE în legislația națională.
- Un proces transparent și credibil care să ducă la numirea neîntârziată a Guvernatorului Băncii Naţionale, cu respectarea criteriilor de profesionalism şi integritate și care să contribuie la recredibilizarea BNM, ca instituție independentă și responsabilă, capabilă să asigure politici bancare prudente. O atenție deosebită trebuie acordată procesului de audit al băncilor importante din Republica Moldova.
- Invitarea la Chişinău a unei misiuni a Fondului Monetar Internaţional a fost un pas important. Acum este esențială stabilirea unei foi de parcurs (roadmap) pentru ajungerea la un acord cu FMI cât mai repede posibil. Foaia de parcurs ar trebui să includă măsurile cerute de FMI ca pre-condiții și un calendar de negocieri menit să conducă la convenirea la nivel tehnic a termenilor (staff level agreement) unui aranjament financiar cu Fondul.
- Iniţierea unui pachet legislativ pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri, în baza unui proces de consultare transparentă a societăţii civile şi a reprezentanţilor mediului de afaceri.
- Lansarea unei analize sistemice a vulnerabilităţilor din sistemul bancar şi fixarea unui calendar legislativ de corectare a acestora, cu accent pe consolidarea prerogativelor de reglementare ale Băncii Naționale, asigurarea transparenţei acţionariatului şi tranzacţiilor din sistemul bancar, contracararea spălării banilor şi a transferurilor prin circuite nereglementate.
- Prezentarea unui plan de actualizare şi aplicare a Strategiei de Reformare a Sectorului Justiţiei şi a Strategiei Naţionale Anticorupţie, inclusiv o evaluare a performanței Procuraturii și Centrului Național Anticorupție. Aducerea la zi a cadrului legal anticorupție, în vederea consolidării și integrării lui. Adoptarea și implementarea pachetelor legislative privind reforma procuraturii, respectiv sistemul de integritate (reforma Comisiei Naționale de Integritate, controlul averilor, noțiunea de conflicte de interese și o instituție puternică de implementare) ar ilustra voința politică de reformă așteptată de cetățenii Republicii Moldova și de partenerii internaționali.
- Consultarea si conlucrarea strânsă cu reprezentanții societății civile din Republica Moldova, mai ales pe aspectele menționate mai sus.
