Pe aceeași temă
Pensionarea judecătoarei Ana-Maria Dascălu, de la Înalta Curte de Casație și Justiție, care a dus, în 5 septembrie, la decizia Înaltei Curți de a fi reluate de la zero procesele în care Liviu Dragnea, judecat pentru instigare la abuz în serviciu, și Călin Popescu Tăriceanu, trimis în judecată de DNA pentru mărturie mincinoasă, a stârnit, marți, noi controverse în spațiul public. Asta după ce aceeași judecătoare a intrat în sală într-un alt dosar celebru, CET Govora, în care Dan Șova este acuzat de trafic de influență, dar și în dosarul în care Sebastian Ghiță a fost trimis în judecată de DNA pentru că l-ar fi mituit pe fostul primar al Ploieștiului, Iulian Bădescu. Tot marți, însă, Curtea Supremă a decis reluarea de la zero a procesului lui Gabriel Oprea, judecat în dosarul „Limuzina”. Motivul, pensionarea aceleiași judecătoare.
Ana-Maria Dascălu a făcut, anul trecut, cerere de pensionare și, ulterior, a solicitat CSM avizul pentru a-și continua activitatea pentru încă un an, cerere care i-a fost aprobată, astfel că mandatul ei este valabil până în data de 1 octombrie. Dascălu a fost înlocuită, în cele trei procese în care nu a mai intrat – Dragnea, Tăriceanu și Oprea, de magistratul Constantin Epure. În procesele lui Șova și Ghiță, judecate tot de un complet format din trei judecători, Ana-Maria Dascălu este alături de magistrații Ștefan Pistol și Geanina Arghir.
„Judecătorii care dispun hotărârea trebuie să fie aceiaşi cu cei care au participat la administrarea probelor din cursul procesului. Se impune reluarea cercetării judecătoreşti”, a motivat, în 5 septembrie, ieșirea magistratului Ana-Maria Dascălu din procesul lui Liviu Dragnea judecătorul Constantin Epure. Instanța a invocat două hotărâri ale CEDO, ambele din 2014, Cutean versus România și Beraru versus România. În urmă cu trei ani, CEDO a sancționat România pentru încălcarea dreptului la un proces echitabil prin modificarea completului de judecată. Printre altele, Curtea a considerat că „un aspect important al unui proces penal echitabil este posibilitatea pe care o are inculpatul de a fi confruntat cu martorii în prezența judecătorului care, în cele din urmă, se pronunță asupra cauzei. Principiul nemijlocirii este o garanție importantă în procesul penal în cadrul căruia observațiile făcute de instanță cu privire la comportamentul și credibilitatea unui martor pot avea consecințe importante pentru inculpat. Prin urmare, o modificare adusă compunerii instanței de judecată ulterior audierii unui martor important ar trebuie să determine în mod normal o nouă audiere a martorului respectiv.”
Hotărârea CEDO, spun specialiștii în Drept consultați de Revista 22, nu dispune ca obligativitate reluarea unui proces de la zero, în cazul în care un magistrat dintr-un complet format din trei judecători este înlocuit. Din 2014, de la emiterea celor două hotărâri ale CEDO, România nu a modificat, însă, legislația în așa fel încât să se specifice cu exactitate procedura care trebuie urmată în cazul în care un magistrat este înlocuit în timpul unui proces aflat în primă instanță, în situația în care acesta face parte dintr-un complet format din mai mulți judecători.
Judecătorul Cristi Danileț: „Din 2014, trebuia reglementat prin lege acest lucru”
Și, totuși, de ce judecătoarea Ana-Maria Dascălu nu a mai intrat în dosarele lui Dragnea și Tăriceanu, dar, la două săptămâni distanță, a intrat în sală în dosarul lui Dan Șova? Revista 22 a apelat la trei specialiști în Drept pentru a dezbate această situație, care a încins spiritele în spațiul public.
Judecătorul Cristi Danileț spune că de vină este, în special, legislația neclară pe care o are România în privința acestor situații: „Nu avem niciun fel de normă de procedură în România, astfel încăt fiecare face după cum consideră. Așa ajungem să avem situații în care, într-un dosar, vine un nou judecător și se continuă judecata, iar în altă cauză se reia judecata”. Danileţ mai arată că „pensionarea își produce efectele atunci când apare publicat în Monitorul Oficial decretul emis de președintele României de eliberare din funcție a magistratului. Până atunci, judecătorul este considerat în funcție și trebuie să continue munca în dosarele pe care le are. Dacă decizia din Monitorul Oficial, de exemplu, apare cu o zi înainte ca acest judecător să trebuiască să dea o hotărâre, nu o va mai putea da, iar procesul se reia de la zero”. 
Judecătorul Cristi Danileț mai susține că „din cauza lipsei de legislație, din 2014, România a fost atenționată de CEDO în două soluții, Beraru și Cutean, în care ni s-a transmis să clarificăm aceste lucruri prin lege. Din cauză că nu se prevede în legislație, avem soluționări diferite din partea judecătorilor”. Magistratul mai arată că, în opinia lui, „dacă un singur judecător este înlocuit în completul de trei, nu ar trebui reluat procesul. Nu avem nicio decizie CEDO care să spună acest lucru. Dar asta este părerea mea personală. Însă acest lucru ar trebui reglementat prin lege, ca să știm clar cum trebuie să procedăm. Este ca și cum intru eu cu părerea personală într-un dosar și vine un altul cu părerea lui personală și spune să fie reluat dosarul. Ce facem în acest caz? Avem judecători care procedează diferit. Un judecător nu poate fi înlocuit doar pentru că cineva nu mai vrea să judece. Nu există așa ceva, este abatere disciplinară. Nu poți pleca dintr-un dosar când vrei. Însă legea trebuie să ne spună clar când înlocuim un judecător. Deși din 2014 era obligatoriu să fie reglementat acest lucru, nu s-a făcut asta.”
Elenina Nicuț, avocat: „Depinde de cum s-a făcut planificarea”
Pe de altă parte, avocata Elenina Nicuț a declarat, pentru Revista 22, că decizia privind reluarea de la zero a judecății în dosarul lui Dragnea a fost, în opinia ei, exagerată: „Este invocată în mod exagerat hotărârea CEDO. Dacă ar fi fost vorba despre un complet format dintr-o singură persoană, atunci ar fi fost o problemă dacă judecătorul s-ar fi pensionat la jumătatea cercetării judecătorești. Ar fi trebuit reluat procesul. Dar, în acest caz, fiind complet colegial, format din trei judecători, în mod normal judecătorul nou s-ar putea pune la punct cu ceea ce este în dosar, iar procesul să poată continua. Eventual, se pot relua doar probele cele mai relevante, audierile, în principal, pentru că înscrisurile oricum sunt la dosar.” 
Pentru situația în care judecătoarea Ana-Maria Dascălu a intrat în dosarul lui Șova, Elenina Nicuț susține că o explicație ar fi felul în care au fost planificate dosarele. „În cazul Șova, trebuie văzut până unde a mers planificarea ședințelor de judecată pe completul respectiv. Judecătoarea în cauză a fost scoasă din procesele Dragnea și Tăriceanu printr-o hotărâre de colegiu de conducere, dar această decizie a fost luată pentru viitor. Probabil că în cazul Șova a prins pe vechea planificare și a intrat în dosar. Poate fi asta o cauză. A intrat la Șova pentru că a urmat planificarea veche, dar nu a intrat la Dragnea și la Tăriceanu fiind o nouă planificar”, a mai spus Elenina Nicuț.
Daniel Fenechiu, avocat: „Este o problemă a Inspecției Judiciare
să vadă dacă nu e o abatere disciplinară a magistratului”
Avocatul Daniel Fenechiu consideră că Inspecția Judiciară ar trebui să vadă dacă, în cazul judecătoarei Ana-Maria Dascălu, nu este vorba despre o abatere disciplinară: „Un judecător se poate retrage dintr-un dosar în două situații: dacă se abține sau dacă este recuzat. Altă variantă legală nu există, decât dacă se pensionează, e suspendat din magistratură sau moare. Din dosarul Dragnea sau din cel al lui Tăriceanu, judecătoarea Dascălu nu s-a retras ca urmare a niciunea dintre aceste situații (abținere, recuzare, suspendare din magistratură, pensionare), ci s-a retras în perioada în care încă lucra. Fără îndoială, este o problemă a Inspecției Judiciare care cred că, în momentul de față, are posibilitatea să facă o verificare dacă nu suntem cumva în fața unei abateri disciplinare a magistratului. Pentru că această teorie de genul că stau în dosarul în care îmi place, dar plec din dosarele care nu îmi plac este ușor incompatibilă cu statutul de magistrat. Nu poți pleca din dosarul lui Dragnea, dar să rămâi în dosarul lui Șova, pentru că nu există un drept care să îți confere această posibilitate. Nu ai o prevedere legală care să îți permită așa ceva.” 
Apărătorul Daniel Fenechiu mai arată că, în situații de acest gen, pot apărea diverse speculații: „Dacă cumva retragerea din dosarul lui Dragnea nu este neîntâmplătoare? Și zona aceasta poate porni de la ideea că magistratul și-a dorit să îi creeze un avantaj lui Dragnea, cunoscând consecințele, până la variana că judecătoarea putea fi stimulată dintr-un motiv sau altul. Vorbim doar ipotetic. Dar cu siguranță nu am putea exclude o cercetare disciplinară a Inspecției Judiciare. Pe de altă parte, făcându-și cererea de pensionare, probabil se gândește că orice cercetare disciplinară rămâne fără obiect. Probabil că asta are în vedere. Că poate face ce vrea, pentru că oricum nu mai au ce-i face (mandatul judecătoarei Ana-Maria Dascălu este prelungit până în 1 octombrie, urmând să iasă la pensie). Îndeplinind condițiile, pensionarea nu-i poate fi refuzată. Nu e ca în situația procurorului Mircea Negulescu, unde CSM a putut să aibă un alt punct de vedere și să nu-i aprobe pensionarea.”
Referitor la decizia CEDO amintită, avocatul Fenechiu susține că aceasta se referă la principiul nemijlocirii, „asta înseamnă că nu este în regulă ca eu să cercetez dosarul și altcineva să vină să se pronunțe. La completele formate dintr-un singur magistrat, fără îndoilă că, în cazul retragerii judecătorului, trebuie reluat dosarul. Însă în cazul lui Dragnea, unde avem complet colegial, adică format din trei judecători, nu se impunea reluarea de la zero a procesului. Din acest punct de vedere, o interpretare normală a hotărârii CEDO nu ar fi trebuit să ducă la o rejudecare de la zero. Și asta pentru că doi dintre cei trei magistrați participaseră la întregul proces, iar cel de-al treilea avea posibilitatea să solicite o clarificare a lucrurilor acolo unde avea nevoie”.
