Pe aceeași temă
Cu toate acestea, CNSAS publică, în preambulul acestei adeverinţe, detalii din dosarul de Securitate al lui Marian Munteanu, din care reiese că acesta a turnat la Securitate în perioada 1988-1989 sub numele de cod „Ioan”, fiind plătit cu 500 de lei pentru serviciile sale, potrivit Mediafax care citeaza cotidianul Gândul.
Potrivit adeverintei 2239 din 18.10.2016,, Munteanu a fost recrutat de Securitate si dădea relaţii la Securitate despre colegii săi străini de la Universitate Bucureşti, Facultatea de Filologie, şi despre un profesor portughez care preda acolo.
CNSAS nu a putut să îi atribuie lui Marian Munteanu calitatea de colaborator al Securităţii, pentru că, potrivit legii, acesta ar fi trebuit să îndeplinească cumulativ două condiţii:
- să fi denunţat activităţi anti-comuniste
- să fi încălcat drepturile omului prin activităţile sale.
Conform CNSAS, denunţurile lui Munteanu nu vizează activităţi anti-comuniste, deci verdictul legal nu poate fi de colaborator al Securităţii.
Marian Munteanu a negat în repetate rânduri că a semnat angajamentul cu Securitatea.
CNSAS a stabilit marţi că Marian Munteanu nu a fost colaborator al Securităţii, însă în preambulul adeverinţei publicate joi, se arată că Munteanu a semnat în 1988 un angajament cu Securitatea, primind numele conspirativ „Ioan”, sub care a turnat până în 1989, dând relaţii despre colegii săi străini de la Facultatea de Filologie a Universităţii Bucureşti, cât şi despre un profesor portughez. Pentru informaţiile sale, la dosar există o chitanţă care arată că „Ioan” a primit 500 de lei.
Ce spune adeverinta eliberata de CNSAS de necolaborare cu Securitatea dar in care se recunoaste ca a fost recrutat si remunerat
Ca student al Facultatii de Filologie din Universitatea Bucuresti, Marian Munteanu a fost recrutat in scopul incadrarii informative a unui lector portughez, suspectat pentru apartenenta la serviciul de spionaj portughez.
A semnat un Angajament, preluand numele conspirativ "IOAN".
"In conformitate cu raportul intocmit de lt. maj. Gheorghiu Constantin, la data de 16.12.1988, precum si cu chitanta regasita in microfilmul dosarului (...) domnul Munteanu Marian Teofan Dragos a fost recompensat de organele de Securitate cu 500 de lei."
"Încheierea legaturii" cu Securitatea s-a facut dupa ce lectorul protughez a plecat definitiv din Romania iar Marian Munteanu a devenit membru PCR.
CNSAS ofera si lista de informatii transmisa Securitatii de Marian Munteanu.
Lista de relatii, olografa, este semnata indescifrabil si inregistrata pe numele "Marian".
Aceasta lista priveste mai multi colegi de-ai sai straini despre care a oferit relatii Securitatii, cu exceptia lectorului portughez: patru colegi chinezi, un student iugoslav si un student din SUA.
CNSAS explica si cum anume isi extragea Munteanu informatiile despre colegi: cand ascultau muzica sau mergeau sa bea cafea. Intr-una din dati, cei vizati de notele sale au fost la el acasa.
Cercetat de Securitate pentru relatiile cu Ţuţea
In cursul anului 1989, se spune in documentul publicat joi de CNSAS, Marian Munteanu a intrat in atentia Securitatii Municipiului Bucuresti, pentru a-l determina sa renunte la relatiile sale cu filosoful Petre Ţuţea. Marian Munteanu facea parte dintr-un grup care il ajuta pe Ţuţea sa isi transcrie o serie de lucrari filosofice si care-i acorda ingrijiri.
Pentru influenta "in spirit legionar, anticomunist si dusmanos" pe care Ţuţea o exercita asupra lor, Munteanu a dat doua declaratii la Securitate.
Cum explica CNSAS faptul ca Marian Munteanu nu poate fi considerat colaborator al Securitatii - in acceptiunea pe care legea o da termenului
CNSAS explica faptul ca lui Marian Munteanu nu i se poate retine calitatea de colaborator al Securitatii pentru ca, potrivit legii, nu a furnizat informatii "prin care se denuntau activitatile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar si care au vizat ingradirea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului" iar documentele citate nu fac referire la activitati sau atitudini "potrivnice regimului totalitar comunist".
De asemenea, mai scrie CNSAS, "persoana care a furnizat informatii cuprinse in declaratii, procese verbale sau interogatoriu sau de confruntare, date in timpul anchetei si procesului, in stare de libertate, de retinere ori de arest, pentru motive politice privind cauza pentru care a fost fie cercetata, fie judecata si condamnata, nu este considerata colaborator al Securitatii".
