Comisia Europeană propune un regulament pentru garantarea libertății și independenței jurnaliștilor

L. G. | 16.09.2022

Comisia Europeană propune un nou regulament în domeniul presei care să asigure libertatea de exprimare, independența jurnaliștilor față de factorul politic și transparentizarea acționariatului.

Pe aceeași temă

Comisia Europeană a publicat vineri o propunere de regulament care vizează piața media din UE. După ce va fi discutat și aprobat, regulamentul va fi obligatoriu în toate statele membre așa cum e publicat, fără a mai fi necesară transpunerea prin lege națională.

Europarlamentarul USR Vlad Gheorghe a reacționat vineri după ce Comisia Europeană a adoptat Actul european pentru libertatea presei, spunând că acestea „sunt vești proaste pentru PSD și PNL”, fiindcă „nu vor mai putea cumpăra «jurnaliști»”.

„Comisia Europeană tocmai a adoptat Actul european pentru libertatea presei care protejează pluralismul și independența mass-media în UE. Scopul acestui nou regulament este să combată amestecul politic în deciziile editoriale”, a scris Gheorghe pe Facebook.

„Ce prevede, mai exact:

  • independența și finanțarea stabilă a mass-media de serviciu public

  • transparența proprietății instituțiilor mass-media

  • transparența publicității

  • măsuri care protejează independența editorilor

  • măsuri contra conflictelor de interese

  • combaterea ”concentrării” mass-media – câțiva proprietari care dețin toate trusturile de presă

  • înființarea unui Board European independent pentru servicii media

Comisia a adoptat, de asemenea și o recomandare complementară pentru a încuraja garanțiile interne pentru independența editorială. Pe scurt, după cum zice chiar vicepreședinta pentru valori și transparență, Věra Jourová: nicio instituție de presă nu ar trebui transformată în canal de propagandă”, se mai arată în postarea europarlamentarului USR.

Consiliul european al mass-media

Comisia Europeană dorește acum ca fiecare stat să aibă obligația de a evalua concentrările mijloacelor de informare în masă din punctul de vedere al efectului lor asupra pluralismului și independenței editoriale, pe baza unui anumit număr de criterii, scrie AFP.

Un nou Consiliu european al mass-media, care să reunească reprezentanți ai autorităților naționale de reglementare, ar fi responsabil cu emiterea unui aviz cu privire la astfel de concentrări care ar putea afecta funcționarea pieței comune.

În ce privește publicitatea de stat, autoritățile trebuie să facă cunoscute sumele cheltuite în presă și să dezvăluie canalele și publicațiile care beneficiază de bani.

De asemenea, textul de lege protejează sursele și interzice utilizarea programelor spion împotriva jurnaliștilor și a membrilor familiilor acestora, chiar dacă sunt posibile excepții în numele „securității naționale". Această lege ar veni ca răspuns la recentele scandaluri „Pegasus" și „Predator", care au afectat în special autoritățile poloneze, maghiare și elene.

Acest proiect de lege este descris drept un „progres major" de secretarul general al ONG-ului Reporteri fără Frontiere Christophe Deloire, care salută „dorința de a garanta integritatea informațiilor".

Principalele prevederi ale proiectului de Regulament:

  • statele membre trebuie să înființeze instituții independente care să investigheze plângerile depuse de ziariști și familiile acestora dacă sunt hărțuiți, amenințați, spionați

  • statele membre nu au voie să instaleze softuri sau dispozitive de spionare în device-urile jurnaliștilor și ale familiilor acestora

  • procedură bazată pe criterii transparente și obiective la numirea conducerii instituțiilor media publice

  • instituțiile de presă trebuie să facă publice numele patronilor/acționarilor reali

  • instituțiile media trebuie să garanteze independența editorială a ziariștilor

  • reguli transparente pentru alocarea publicității de stat

  • statele membre și Comisia Europeană trebuie să analizeze tranzacțiile pe piața media și să evite concentrările care ar provoca îngrădirea dreptului la liberă informare.

 România, țară cu risc ridicat pentru presă

În privința României, ultimul raport al Comisiei Europene privind statul de drept plasează țara noastră în categoria țărilor UE considerate cu risc ridicat pentru presă în privința libertății de exprimare, alături de Bulgaria, Grecia, Ungaria, Malta, Polonia și Slovenia.

Astfel, Consiliul Europei cere guvernului României să „asigure legislația care să oblige la dezvăluirea contractelor secrete dintre partidele politice și mass-media în baza cărora fondurile publice sunt transferate către presă”.

„În special utilizarea fondurilor publice de către partidele politice pentru a finanța mass-media și a influența conținutul acestora pe baza contractelor secrete este cea mai mare îngrijorare. Subminează potențial principiul unei mass-media libere și buna funcționare a instituțiilor democratice. Cazuri emblematice de amenințări, cazuri de hărțuire și violența împotriva jurnaliștilor critici, relevă probleme serioase privind libertatea de exprimare”, se mai spune în Raport în ce privește situația presei.

Potrivit raportului dat publicității miercuri, accesul la informație al jurnaliștilor rămâne deficitar și nu există suficientă transparență în ceea ce privește difuzarea conținutului plătit de partidele politice în afara campaniilor electorale. De asemenea, notează Comisia în document, cazurile de amenințare, hărțuire și violență fizică împotriva jurnaliștilor este mai îngrijorătoare față de anul trecut.

Cumpărarea presei de către partide politice

În privința presei, Comisia Europeană constată că o practică uzuală și netransparentă a plăților făcute de partide către media tradițională sau social media, fără să existe o evidență a modului în care acești bani, proveniți din subvențiile publice primite de formațiunile politice, sunt cheltuiți. Recent, președintele PSD Marcel Ciolacu a fost vizibil iritat când, într-o conferință de presă, a fost întrebat de un reporter de la Europa Liberă să nominalizeze un site la care partidul a cumpărat spațiu de publicitate politică. „Eu sunt președintele, nu eu gestionez, avem consultanți care fac acest lucru, nu eu fac contracte directe”, a comentat Ciolacu. PSD ar fi plătit în ultimul an și jumătate peste 60 de milioane de lei pentru propaganda politică, conform site-ului Europa Liberă.

Raportul Comisiei Europene, amintește și de cazurile de hărțuire sau de violență fizică la adresa jurnaliștilor. Printre cei care au generat actele de violență au fost și susținători ai fostului premier Florin Cîțu dar și ai actualului șef al Guvernului, Nicolae Ciucă. În acest din urmă caz este vorba despre celebrul așa-numit „kompromat” de intimidare a Emiliei Șercan, care a publicat dezvăluiri despre suspiciunile de plagiat din teza de doctorat a premierului Ciucă. Aici, cele două domenii sensibile evocate în raportul european se intersectează: pe lângă hărțuirea jurnalistei avem de-a face și cu o argumentare politică a unei decizii judecătorești (anularea unor sesizări juridice cu motivare „nevoia de stabilitate în conducerea executivă a statului și de a nu se genera un impact major la nivelul credibilității electoratului și partidului din care face parte respectivul premier”).

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2022 Revista 22