Pe aceeași temă
Surse oficiale apropiate negocierilor au precizat că promisiunea a fost făcută în timpul Consiliului European de către șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, după ce președintele Klaus Iohannis a explicat că modul de calcul al compensațiilor dezavantajează agricultorii din România.
„Preşedintele Klaus Iohannis a solicitat reanalizarea de către Comisie a situaţiei. Preşedinta von der Leyen a anunţat, în timpul reuniunii Consiliului European, că Comisia Europeană va reanaliza şi va reveni asupra cifrelor pentru România”, au afirmat sursele citate.
Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, întrebat, joi, la Bruxelles, ce explicaţii a primit pentru faptul că CE a decis să aloce doar 10 milioane euro compensaţii pentru producătorii agricoli supuşi şocului importurilor de cereale din Ucraina, că cei din Comisia Europeană trebuiau să ţină cont de faptul că România a făcut sacrificii imense pentru a înlesni exportul de cereale din Ucraina către pieţele lumii.
„Este regretabil că astfel de abordări ultra birocratice pun sub semnul întrebării buna credinţă a Comisiei”, a adăugat şeful statului.
România va primi doar 10,05 milioane euro compensaţii pentru producătorii supuşi şocului importurilor de cereale din Ucraina, mult mai puţin decât alte state din regiune, care, potrivit oficialilor români, au fost mai puţin afectate de această situaţie.
Criticat pentru acest eşec a fost ministrul Agriculturii, Petre Daea.
Comisia Europeană a anunţat, luni, că vrea să recurgă la o rezervă de criză pentru a sprijini fermierii din Polonia, România şi Bulgaria, o rezervă în valoare totală de 56,3 milioane euro, finanţată din rezerva Politicii Agricole Comune (PAC), pentru a compensa pierderilor economice datorate creşterii importurilor de cereale şi oleaginoase venite din Ucraina şi pentru a limita impactul dezechilibrelor pieţei.
Prin urmare, CE a propus alocarea sumei de 29,5 milioane euro pentru Polonia, suma de 16,75 de milioane euro pentru Bulgaria, iar 10,05 milioane euro pentru România. Totodată, Comisia Europeană va autoriza cele trei state să dubleze sumele alocate, prin ajutoare de stat.
Ministrul Agriculturii Petre Daea a explicat că a făcut tot ceea ce a trebuit pentru ţară şi pentru fermieri. El a adăugat că suma de la CE se va dubla cu suma care va fi alocată de la bugetul statului, „în aşa fel încât să dăm sprijin fermierilor care au cereale în magazii şi nu comercianţilor de cereale”.
Context
Ucraina, un important exportator și producător de cereale pe plan mondial, a primit ajutoare din partea UE după războiul lansat de Rusia, creându-i-se o serie de coridoare de solidaritate, astfel încât țara să-și poată continua exporturile de grâne, relatează Euractiv.
În afara acestor coridoare, suspendarea taxelor vamale și eliminarea certificatelor de salubritate și de control veterinar au ușurat intrarea produselor (ucrainene) pe piețele din țările vecine la niște prețuri mai mici.
În consecință, România a importat din Ucraina o cantitate de cereale fără precedent, respectiv, un procent de 13,9%, în valoare de $1,24 miliarde - cu mult mai mult decât vreo altă țară din lume. Dar pentru agricultorii din țară, asta creează o situație gravă.
Mulți agricultori români și-au văzut produsele lâncezind de peste un an în depozite, întrucât ei nu pot concura cu prețurile mici ale cerealelor ucrainene.
În plus, transportul cerealelor pe piețele externe devine aproape imposibil din cauză că întreaga logistică se concentrează asupra mărfurilor din Ucraina, inclusiv în portul Constanța, care este sufocat de vasele ucrainene.
Alții au criticat calitatea cerealelor ucrainene, întrucât ele sunt exceptate de la controlul calității și de la avizul standardelor UE.
„La un asemenea nivel, afacerile românești din agricultură vor ajunge în pragul falimentului. Mulți întâmpină deja greutăți și au acumulat mari datorii. Dacă acordul cu privire la exportul de cereale prin Marea Neagră nu va fi prelungit, lucrurile se vor agrava și mai mult, din cauză că toate greutățile vor cădea pe umerii României, fie asupra transportului feroviar, fie asupra celui rutier”, a declarat Cezar Gheorghe, expert pe piața de cereale și consilier al ministrului agriculturii, Petre Daea. Potrivit declarațiilor lui Gheorghe, guvernul trebuie să se gândească la construirea unui terminal privat românesc în portul Constanța, unde producătorii din țară să-și poată vinde produsele pe piața internă, surplusul putând fi exportat ulterior pe piețele străine. „Dacă nu se vor găsi niște soluții, România va deveni o simplă țară de tranzit și o piață destinată cerealelor ucrainene”, a declarat Gheorghe pentru portalul Euractiv. În Polonia, la începutul lunii februarie, fermierii au blocat traficul camioanelor în mai multe puncte de trecere a frontierei cu Ucraina.
Revolta fermierilor
Fermierii români avertizează că intră în faliment dacă nu-și vând produsele, iar suma de 10 milioane de euro propusă a fi alocată României din rezerva de criză a UE este „ridicol de disproporționată”. Federația Națională PRO AGRO, LAPAR și UNCSV, în numele fermierilor și cooperativelor din România, readuce în atenția autorităților dificultățile majore prin care trece sectorul agricol în contexul prelungirii conflictului armat din Ucraina.
Adoptarea de către Consiliul European a regulamentului care permite liberalizarea temporară a comerțului, precum și alte concesii comerciale cu privire la anumite produse ucrainene, a generat, pe lângă efectele dorite, consecințe colaterale negative, care au afectat direct activitatea și stabilitatea financiară a fermierilor români, determinându-le pierderi contabile, situații financiare deteriorate, constituiri de TVA și impozit pe diferențele negative și suportarea costurilor generate de aceste situații. Aceste aspecte au fost reclamate de un număr din ce în ce mai mare de fermieri.
România se află din martie 2022 sub presiunea fluxurilor ucrainene. Tarifele pentru diferitele componente ale logisticii au crescut necontrolat (de cel puțin 5 ori), iar fermierii români au fost penalizați din cauza costurilor ridicate.
Volumele suplimentare de marfă ucraineană au exercitat presiuni extreme asupra prețurilor, creând mari scăderi pe piața grâului, porumbului, rapiței, cărnii de pasăre și ouă, miere, lapte, etc.
„Am subliniat, în repetate rânduri, problemele generate de amestecul de către intermediari a produselor din Ucraina cu cele din România și vânzarea lor fără a se specifica originea corectă; acest lucru afectează imaginea României pe piața internațională și va avea un efect pe termen lung asupra prețurilor produselor din România. Neconformitățile și abaterile de la standardele de calitate zădărnicesc eforturile, deloc puține, ale fermierilor europeni de a fi furnizori de hrană curată. Prin rolul său de reprezentant al intereselor fermierilor și cooperativelor din România, Alianța pentru Agricultură și Cooperare a solicitat încă din mai 2022 introducerea unor clauze de salvgardare în legislația privind eliminarea tarifelor de import pentru Ucraina; aceste clauze nu au fost însă incluse, decidenții europeni dând doar asigurări că vor veghea îndeaproape și vor acționa în cazul unor dereglări. Dereglările s-au arătat curând și au fost suportate cu bună-credință de către fermierii români, care nu au avut alt sprijin decât propria inventivitate și propriile resurse”, arată fermierii.
Potrivit acestora, solidaritatea nu poate fi „într-un singur sens” și „povara consecințelor războiului nu poate fi suportată doar de statele limitrofe zonei de conflict, ci trebuie distribuită în egală măsură între statele membre”.
