Pe aceeași temă
Consiliul fiscal arata intr-o analiza a proiectului de buget pe 2016, ca acesta încorporează modificarile aduse Codului fiscal şi majorările de salarii în sectorul bugetar, modificări reglementate de guvernul Ponta în 2015, fapt care contribuie din plin la dezechilibrul creat, transmite Gandul.
Consiliul precizeaza ca masurile luate de guvernul Ponta si introduse de guvernul Ciolos in proiectul de buget, adica in esenta reducerea fiscaliatii combinata cu cresterile salariale, vor putea genera un "derapaj fiscal de proportii", asupra caruia Consiliul a avertizat in repetate rinduri in cursul anului 2015.
"În opiniile elaborate pe parcursul anului curent, Consiliul fiscal a avertizat în repetate rânduri cu privire la riscul unui derapaj fiscal de proporții în condițiile implementării propunerilor de modificare a Codului Fiscal", se spune in preambulul Raportului.
Consiliul Fiscal arată că bugetul pe 2016 încorporează atât modificările aduse Codului fiscal, cât şi majorările de salarii în sectorul bugetar, ambele reglementate de guvernul Ponta în 2015, ceea ce duce la o majorare a deficitului bugetar de 2,8% în bază cash şi 2,95% conform metodologiei europene, de la un deficit preliminat pe 2015 de 1,2% din PIB.
„Derapajul bugetar care se prefigurează în anii următori este generat de un mix de reduceri agresive de taxe, în special pe consum, combinate cu creşteri ample de cheltuieli bugetare, în special a celor de natură salarială”, arată Consiliul Fiscal.
Consiliul arată că Guvernul Cioloş şi-a supraevaluat veniturile la buget cu 2 miliarde de lei (0,3% din PIB) şi că promovează o reducere a taxelor concomitent cu creşterea extinsă a salariilor bugetarilor.
Consiliului arata ca deficitele bugetare ar putea sari de pragul de 3% în 2017 şi 2018. „Construcţia bugetară aferentă anului 2016 (dar şi proiecţia acesteia pe termen mediu) reprezintă un exemplu de manual pentru tot ceea ce Legea Responsabilităţii Fiscal-Bugetare nr. 69/2010 (LRFB) era menită să prevină – legiferare concomitentă a unor reduceri de taxe şi a unor majorări de cheltuieli, ambele cu impact bugetar permanent, de natură să creeze premisele unei abateri de durată şi foarte dificil de corectat de la echilibrul bugetar, obiectiv faţă de care România s-a angajat atât prin legislaţia naţională în domeniu (LRFB), cât şi prin semnarea unor tratate europene. De altfel, proiecţia bugetară curentă compromite însăşi ideea de cadru fiscal-bugetar bazat pe reguli, în condiţiile în care toate regulile fiscale statuate de LRFB sunt încălcate”, arată Consiliul Fiscal într-un document în care analizează bugetul.
Consiliul arată că bugetul 2016 este construit cu marje minime de siguranţă în ce priveşte deficitul, astfel că „deficite de 3,3% din PIB, respectiv 3,7% din PIB în primii doi ani acoperiţi de SFB 2016-2018 apar drept probabile într-un scenariu de politici nemodificate”.„În opiniile elaborate pe parcursul anului curent, Consiliul fiscal a avertizat în repetate rânduri cu privire la riscul unui derapaj fiscal de proporţii în condiţiile implementării propunerilor de modificare a Codului Fiscal”, arată Consiliul Fiscal, care susţine că deşi unele măsuri din noul Cod Fiscal au fost amânate pentru 2017, presiunea a fost repusă pe buget prin majorările de salarii bugetare.
Principalele probleme ale bugetului pe 2016, conform analizei Consiliului Fiscal
- „ Este cel puţin chestionabilă, din perspectiva poziţiei ciclice a economiei, oportunitatea unei relaxări fiscale de asemenea proporţii”.
- „România riscă să intre din nou în capcana unei politici fiscale pro-ciclice, apăsând pe acceleraţie în faza de expansiune a ciclului economic şi riscând să fie constrânsă să implementeze măsuri de ajustare structurală într-o inevitabilă fază viitoare de recesiune”.
- „Consiliul fiscal este foarte rezervat în ceea ce priveşte eventualele implicaţii pozitive asupra creşterii economice pe termen lung pe care noul Cod Fiscal, axat pe reducerea impozitării consumului, le are. Suntem de părere că scenariul cel mai probabil este cel al unui plus temporar de cerere agregată, neînsoţit de un impact similar semnificativ asupra potenţialului de creştere economică pe termen lung – reducerea impozitării consumului nu îmbunătăţeşte competitivitatea internă şi externă a produselor economiei naţionale. De altfel, literatura de specialitate indică faptul că efectul reducerii taxelor pe consum asupra creşterii economice pe termen lung este unul relativ modest”.
- „Deficitele bugetare ridicate proiectate implică menţinerea pe termen mediu a datoriei publice exprimate ca pondere în PIB pe o traiectorie ascendentă, în pofida faptului că utilizarea stocului de lichidităţi acumulat de trezorerie ar putea acomoda parţial necesarul suplimentar de finanţare. Chiar dacă nivelul prognozat al stocului de datorie publică (40,4% din PIB la finele lui 2018) pare mult inferior nivelului de referinţă de 60% din PIB, continuarea unei tendinţe de creştere, chiar şi moderate, a dimensiunii datoriei publice ca pondere în PIB în faza ascendentă a ciclului economic, cu creşteri economice prognozate de CNP la niveluri mai mari de 4%, în loc ca o astfel de perioadă să fie utilizată, aşa cum ar fi prudent, pentru o reducere a gradului de îndatorare, ocultează acumularea unor vulnerabilităţi ce ar deveni aparente într-o inevitabilă viitoare fază descendentă a ciclului economic”.
- „Ideea conform căreia ar fi suficientă menţinerea deficitului bugetar sub nivelul de 3% din PIB este eronată. Deficitul de 3% nu este câtuşi de puţin o „ţintă”, ci un plafon a cărui atingere este permisă doar în condiţii ciclice adverse, de recesiune profundă, ceea ce în mod evident nu este nicidecum cazul în prezent în România”.
- „Există o diferenţă calitativă majoră între a avea încă deficite structurale/efective ridicate ca urmare a unei traiectorii de ajustare fiscală mai puţin abrupte decât ar fi necesar, aşa cum este într-adevăr cazul multor ţări din UE, şi atingerea unui nivel ridicat al deficitului structural/efectiv în urma unui derapaj deliberat, în flagrantă contradicţie cu principiile şi regulile instituite atât de legislaţia naţională, cât şi de tratatele europene, aşa cum este cazul României în prezent”.
Supraevaluare a veniturilor la buget cu 0,3% din PIB
Consiliul Fiscal consideră că Guvernul Cioloş a supraevaluat veniturile la buget, în 2016, cu circa 2 miliarde de lei, adică 0,3% din PIB.
Măsurile cu impactul cel mai mare asupra veniturilor bugetare, identificate de Consiliul Fiscal, sunt:
- reducerea TVA la 20%: un minus de 1,7 miliarde euro.
- creşterea accizei la ţigări; un plus de 100 milioane euro.
- creşterea salariilor bugetarilor: un plus de 290 milioane euro la asigurări şi impozit pe venit.
- amnistia fiscală: un plus de 90 milioane euro.
Proiectul de buget pentru anul viitor intră vineri în dezbaterea Parlamentului.
Consiliul Fiscal este o instituţie independentă formată din 5 experţi economişti numiţi de Parlament cu mandate de 9 ani, la propunerea Academiei Române, Băncii Naţionale a României, Academiei de Studii Economice Bucureşti, Institutului Bancar Român şi Asociaţiei Române a Băncilor.
